Marea temă a zicerilor Patericului egiptean este schimbarea omului. Totul se învârte în jurul pocăinței și al posibilității transformării radicale prin pocăință. Dar acesta este un proces lung, greu, plin de
Marea temă a zicerilor Patericului egiptean este schimbarea omului. Totul se învârte în jurul pocăinței și al posibilității transformării radicale prin pocăință. Dar acesta este un proces lung, greu, plin de
Sfântul Ioan Gură de Aur, Omilii la Matei, omilia XIV, IV, în Părinți și Scriitori Bisericești (1994), vol. 23, pp. 171-172 „Nimeni din cei care nu și-au șters aici pe pământ păcatele nu poate scăpa
Sfântul Ioan Casian, Convorbiri duhovnicești, Partea I, Întâia convorbire cu părintele Isaac, Cap. XXVIII, 2, Cap. XXIX, 1-4, Cap. XXX, 1-2, în Părinți și Scriitori Bisericești, vol. 57, pp.
Avva Silvan este unul dintre misticii deșertului. De la el ne-a rămas și următoarea apoftegmă: „Stând odată cu frații, a intrat în extaz și a căzut cu fața la pământ. După multă vreme s-a ridicat și pl
Duminica a 5-a din Postul Mare (A Sfintei Cuvioase Maria Egipteanca) Luca 7, 36-50 În vremea aceea unul din farisei L-a rugat pe Iisus să mănânce cu el. Şi intrând în casa fariseului, a şezut la masă. Şi
Ne îndreptăm cu pași repezi spre praznicul Învierii Domnului, spre Taina Paștilor și iată că Biserica, prin lecturile liturgice, ne propune un model de golire și abandonare de sine: Sfânta Maria
Într-o lume parcă din ce în ce mai confuză, din care valorile creștine sunt estropiate tot mai mult, avem încrustată în Duminica a 5-a din Postul cel Mare o uluitoare efigie a căinței, o icoană liturgică a
Patericul ni-l arată pe avva Sisoe în diferite momente ale vieții sale, inclusiv pe patul morții. Iar clipa aceasta este una crucială, pentru că reprezintă punctul de întâlnire cu veșnicia, prin intermediul
Spațiul contemporan influențat de procesul efemer al împlinirii profesionale ne prezintă o lume apropiată de viața religioasă, dar, paradoxal, tributară unui apetit continuu pentru satisfacerea plăcerilor. În acest context, postul nu este înțeles drept un timp al regăsirii, al împăcării personale și comunionale, al pregătirii duhovnicești și al rugăciunii, ci doar o renunțare mecanică la mâncarea așa-numită „de dulce”, care este înlocuită de cea „de post”. Vorbind de marile sărbători creștine, omul contemporan nu mai are dorința de a iubi până la jertfă, ci dimpotrivă, el se închide într-un falnic egoism, care întreține o tratare superficială a tuturor evenimentelor din jur. Din acest motiv, Învierea Domnului se transformă astăzi într-o strategie de marketing, vorbind despre iepuraș ca simbol al praznicului și de cumpărăturile excesive drept un mod lăudabil de pregătire a sărbătorii.
Duminica a patra din perioada Triodului ce precede Postul Mare ne pune înainte tema izgonirii lui Adam din Rai pentru nepostire, iar noi suntem îndemnaţi la postire pentru mântuire. Sinaxarul ne spune că pomenirea
Într-o lume şi vreme în care se vorbeşte tot mai des despre Inteligenţa artificială (AI) şi beneficiile aduse omenirii de aceasta, în care AI ia locul într-un mod perfid darului lui Dumnezeu - gândirii umane
În Pateric există un cuvânt: „Multe sunt vicleșugurile diavolului [...]. Prin sănătate biruit fiind, cu boală îngreuiază trupul. [...] Căci [prin] anumite boli prea grele, fără voie, încearcă să facă
Se poate observa faptul că de‑a lungul istoriei, dar în special în vremurile moderne, anumite expresii biblice consacrate sunt confiscate în spațiul laic și ajung să exprime realități de o cu totul altă
Marii Părinți ai Patericului se caracterizează și printr-o mare încredere în mila lui Dumnezeu, care nu este închisă în felurite reglementări aspre și aride. Cu toate acestea, marii bătrâni nu diminuează
Sfântul Ioan Casian, Convorbiri duhovnicești, Partea a III-a, Convorbirea cu părintele Pinufius, Cap. VIII, 1-6, în Părinți și Scriitori Bisericești (1990), vol. 57, pp. 659-660 „Domnul spune:
Sfântul Ioan Scărarul, Scara, Cuvântul al VII-lea, 62-63, Editura Cuvântul Vieții, București, 2020, pp. 163-165 „Plânsul cel după Dumnezeu este întristarea unui suflet îndurerat, este pornirea inimii de a
La avva Pafnutie se găsește una dintre povestirile din Pateric în care este teribil de multă nădejde, dar și realism în ceea ce privește natura umană. Împreună cu avva Pafnutie, la Sketis, locuia un frate
Mai nou, activiștii mișcării ecologice au ales un stil de protest inedit: vandalizează opere de artă, prin muzeele lumii. Presa descrie astfel actele de violență ale membrilor mișcării Just Stop Oil:
Sfântul Ioan Gură de Aur, Omilii la săracul Lazăr, IBMBOR, 2005, p. 75 „Să ne trezim, fraţilor! Unii trăiesc fără să ştie de Dumnezeu! Să ne trezim, să priveghem! Ai păcătuit? Nu mai adăuga pă
Căci nu fac binele pe care îl voiesc, ci răul pe care nu-l voiesc, pe acela îl săvârşesc” (Romani 7, 19) este constatarea plină de amărăciune a Apostolului Pavel, și într-adevăr vedem din proprie
Sfântul Simeon Noul Teolog, Cateheze, Scrieri II, Cateheza 28, în Filocalica, Ed. Deisis, pp. 292-293 „(...) Cei ce n-au pătimit sau n-au fost învredniciți de aceasta sunt cu toții încă sub Legea dinaintea h



