Mai ales cu prilejul sfințirii Catedralei Naționale, orice om de bună-credință va putea observa că Biserica s-a remarcat făcând o zidire exemplară, ca pentru Dumnezeu. În general, lucrul pe șantierele ei nu me
06 Oct, 2025
x
Mai ales cu prilejul sfințirii Catedralei Naționale, orice om de bună-credință va putea observa că Biserica s-a remarcat făcând o zidire exemplară, ca pentru Dumnezeu. În general, lucrul pe șantierele ei nu me
Sfinții Părinți numesc crucea ca fiind „viața noastră”, căci, prin intermediul ei, am redobândit libertatea pierdută prin păcatul strămoşesc. Ea este văzută ca dătătoare de viaţă. Hristos Se
Sfântul Ioan Casian, Aşezămintele mănăstireşti, Cartea a IV-a, Cap. 32-43, în Părinți și Scriitori Bisericești (1990), vol. 57, pp. 157-162 „Cine nu-şi ia crucea lui şi nu-Mi urmează Mie, nu este vredn
Duminica după Înălțarea Sfintei Cruci (Luarea Crucii și urmarea lui Hristos) Marcu 8, 34-3; 9, 1 Zis-a Domnul: Oricine voieşte să vină după Mine, să se lepede de sine, să-şi ia crucea şi să-Mi urmeze
În fiecare vineri, în Biserica Ortodoxă cinstim Sfânta Cruce, iar la începutul anului bisericesc, în data de 14 septembrie, sărbătorim Înălţarea Sfintei Cruci, care este precedată şi urmată de două
Biserica cinstește în mod deosebit Sfânta Cruce nu doar în ziua Înălțării ei, la 14 septembrie, ori în celelalte sărbători care i‑au fost închinate - Duminica a III‑a din Sfântul și Marele Post, ziua de
Astăzi sărbătorim Sfânta Cruce, ziua în care a fost înălţată înaintea creştinilor din Ierusalim în urmă cu 17 veacuri, după ce fusese descoperită în chip minunat de Sfânta Împărăteasă Elena.
Casiodor, Istoria Bisericească tripartită, Cartea a II-a, capitolul VIII, în Părinți și Scriitori Bisericești (1998), vol. 75, pp. 101-102 „Elena, mama împăratului, după numele căreia satul principal din
Răstignirea Mântuitorului Iisus Hristos pe Cruce urmată de învierea Sa reprezintă punctul central al misiunii Sale. Reprezintă golirea, smerenia Sa extremă și punctul culminant al iubirii Sale jertfite. Nu
(Ev. Ioan XIX, 6-11; 13-20; 25-28; 30-35) Când L-au văzut deci arhiereii şi slujitorii au strigat, zicând: Răstigneşte-L! Răstigneşte-L! Zis-a lor Pilat: Luaţi-L voi şi răstigniţi-L, căci eu nu-I găsesc
Înălţarea Sfintei Cruci, adevărat izvor de putere spirituală în evlavia creştinilor ortodocşi, se serbează cu post pentru că ne aduce aminte de Pătimirile şi Moartea Mântuitorului Iisus Hristos. În
Sfântul Ioan Casian, Așezămintele mânăstirești, Cartea a IV-a, Cap. 35, în Părinți și Scriitori Bisericești, vol. 57, pp. 158-159 „Crucea noastră este frica de Domnul. Așa cum cel răstignit nu
Duminica dinaintea Înălţării Sfintei Cruci (Convorbirea lui Iisus cu Nicodim) Ioan 3, 13-17 Zis-a Domnul: Nimeni nu s-a suit la cer decât Cel ce S-a coborât din cer, Fiul Omului, Care este în cer. Şi, după
Arătarea semnului Sfintei Cruci s-a întâmplat după moartea dreptcredinciosului împărat Constantin cel Mare, când fiul său, Constanţiu, luând împărăţia, a primit învăţătura greşită a lui Arie. Spre ruşinarea ereticilor care defăimau pe Hristos şi spre încredinţarea şi întărirea celor care mărturiseau dreapta credinţă s-a făcut în anul 351 acest semn minunat în sfânta cetate a Ierusalimului, în Duminica Cincizecimii, care căzuse în acel an pe 7 mai.
Ioan Popa este un pictor bisericesc român. Face parte din școala de pictură de la noi care numără oameni importanți din această breaslă, Alexandru Nicolau, Daniel Codrescu, Mihai Coman și alții, o generație ajunsă la maturitatea profesiei, deşi nu toți sunt freschiști, ci pictori de icoane pe lemn, alții lucrează în mozaic. Pe toți animându-i acuratețea lucrărilor și adeziunea fără rabat la tradiția bizantină. În interviul pe care ni l-a acordat, Ioan Popa ne vorbeşte despre reprezentarea Crucii, precum şi a temelor asociate ei, în iconografia românească.
Sfântul Ioan Casian, Aşezămintele mănăstireşti, Cartea a IV-a, cap. 32-43, în Părinți și Scriitori Bisericești (1990), vol. 57, pp. 157-162 „Cine nu-şi ia crucea lui şi nu-Mi urmează Mie, nu
Duminica a treia din Post (a Sfintei Cruci) Marcu 8, 34-38; 9, 1 Zis-a Domnul: Oricine voiește să vină după Mine, să se lepede de sine, să-şi ia crucea şi să-Mi urmeze Mie. Căci cine va voi să-şi scape
În Duminica a treia din Sfântul și Marele Post, închinată de Biserica Ortodoxă cinstirii Sfintei și de viață făcătoarei Cruci, Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a rostit un cuvânt de învățătură în Paraclisul istoric „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe” al Reședinței Patriarhale, explicând sensurile duhovnicești ale textului evanghelic duminical (Marcu 8, 34-38; 9, 1).
A treia duminică din Postul Mare este dedicată cinstirii Sfintei Cruci. După cum în mijlocul Raiului era sădit Pomul Vieţii, tot aşa în mijlocul Postului Mare este cinstită Sfânta Cruce, cea de viaţă făcătoare. Părinţi au sădit Sfânta Cruce în mijlocul Postului Mare ca să ne amintească şi de lăcomia lui Adam, dar în acelaşi timp să ne arate, prin pomul acesta, şi înlăturarea osândei lui. Acum Biserica ne pune înainte Sfânta Cruce pentru a vedea ţinta postirii noastre, şi anume Săptămâna Mare când trăim plenar Sfintele şi Mântuitoarele Pătimiri ale Domnului nostru Iisus Hristos.
Biserica a rânduit mai multe zile de cinstire a Sfintei Cruci, fiecare având o semnificație aparte în viața liturgică și duhovnicească: Înălțarea Sfintei Cruci (14 septembrie), Duminica a treia a Sfântului
Pentru creştinii ortodocşi Sfânta Cruce este lemnul pe care Domnul nostru Iisus Hristos a fost răstignit pentru mântuirea noastră. Ea este o pavăză a credincioşilor împotriva celui rău: „Doamne, armă
