„Cea mai crudă şi mai îngrozitoare dintre pedepse”, crucificarea, după cum ne spune Cicero, era administrată criminalilor care nu aveau cetăţenie romană, dar şi rebelilor, sclavilor ş.a. Autoritatea
10 Sep, 2025
x
„Cea mai crudă şi mai îngrozitoare dintre pedepse”, crucificarea, după cum ne spune Cicero, era administrată criminalilor care nu aveau cetăţenie romană, dar şi rebelilor, sclavilor ş.a. Autoritatea
Duminica dinaintea Înălţării Sfintei Cruci (Convorbirea lui Iisus cu Nicodim) Ioan 3, 13-17 Zis-a Domnul: Nimeni nu s-a suit la cer decât Cel ce S-a coborât din cer, Fiul Omului, Care este în cer. Şi, după
Sfântul Ioan Casian, Așezămintele mânăstirești, Cartea a IV-a, Cap. 35, în Părinți și Scriitori Bisericești, vol. 57, pp. 158-159 „Crucea noastră este frica de Domnul. Așa cum cel răstignit nu
Arătarea semnului Sfintei Cruci s-a întâmplat după moartea dreptcredinciosului împărat Constantin cel Mare, când fiul său, Constanţiu, luând împărăţia, a primit învăţătura greşită a lui Arie. Spre ruşinarea ereticilor care defăimau pe Hristos şi spre încredinţarea şi întărirea celor care mărturiseau dreapta credinţă s-a făcut în anul 351 acest semn minunat în sfânta cetate a Ierusalimului, în Duminica Cincizecimii, care căzuse în acel an pe 7 mai.
Duminica a treia din Post (a Sfintei Cruci) Marcu 8, 34-38; 9, 1 Zis-a Domnul: Oricine voiește să vină după Mine, să se lepede de sine, să-şi ia crucea şi să-Mi urmeze Mie. Căci cine va voi să-şi scape
Ioan Popa este un pictor bisericesc român. Face parte din școala de pictură de la noi care numără oameni importanți din această breaslă, Alexandru Nicolau, Daniel Codrescu, Mihai Coman și alții, o generație ajunsă la maturitatea profesiei, deşi nu toți sunt freschiști, ci pictori de icoane pe lemn, alții lucrează în mozaic. Pe toți animându-i acuratețea lucrărilor și adeziunea fără rabat la tradiția bizantină. În interviul pe care ni l-a acordat, Ioan Popa ne vorbeşte despre reprezentarea Crucii, precum şi a temelor asociate ei, în iconografia românească.
Sfântul Ioan Casian, Aşezămintele mănăstireşti, Cartea a IV-a, cap. 32-43, în Părinți și Scriitori Bisericești (1990), vol. 57, pp. 157-162 „Cine nu-şi ia crucea lui şi nu-Mi urmează Mie, nu
În Duminica a treia din Sfântul și Marele Post, închinată de Biserica Ortodoxă cinstirii Sfintei și de viață făcătoarei Cruci, Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a rostit un cuvânt de învățătură în Paraclisul istoric „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe” al Reședinței Patriarhale, explicând sensurile duhovnicești ale textului evanghelic duminical (Marcu 8, 34-38; 9, 1).
A treia duminică din Postul Mare este dedicată cinstirii Sfintei Cruci. După cum în mijlocul Raiului era sădit Pomul Vieţii, tot aşa în mijlocul Postului Mare este cinstită Sfânta Cruce, cea de viaţă făcătoare. Părinţi au sădit Sfânta Cruce în mijlocul Postului Mare ca să ne amintească şi de lăcomia lui Adam, dar în acelaşi timp să ne arate, prin pomul acesta, şi înlăturarea osândei lui. Acum Biserica ne pune înainte Sfânta Cruce pentru a vedea ţinta postirii noastre, şi anume Săptămâna Mare când trăim plenar Sfintele şi Mântuitoarele Pătimiri ale Domnului nostru Iisus Hristos.
Biserica a rânduit mai multe zile de cinstire a Sfintei Cruci, fiecare având o semnificație aparte în viața liturgică și duhovnicească: Înălțarea Sfintei Cruci (14 septembrie), Duminica a treia a Sfântului
Pentru creştinii ortodocşi Sfânta Cruce este lemnul pe care Domnul nostru Iisus Hristos a fost răstignit pentru mântuirea noastră. Ea este o pavăză a credincioşilor împotriva celui rău: „Doamne, armă
Mitropolitul Bartolomeu a fost un om al crucii. L-a iubit pe Hristos, Care din iubire de oameni a dorit să moară pe cruce, în chinuri, pentru noi. Domnul S-a unit cu crucea Sa, prin care a biruit moartea și ne-a
Crucea Domnului nostru Iisus Hristos este lauda și slava Bisericii, pentru că prin ea Mântuitorul ne-a răscumpărat din blestemul păcatului strămoşesc, cu scump sângele Său, jertfindu-Se pentru mântuirea
„Încă mai este loc «la» Cruce...” „Încă mai este loc... «sub» Cruce” „Încă mai este loc... «pe» Cruce” Praznicul „Înălțarea Sfintei Cruci” este o „Vinere Mare” în
Duminica după Înălțarea Sfintei Cruci (Luarea Crucii și urmarea lui Hristos) Marcu 8, 34-3; 9, 1 Zis-a Domnul: Oricine voieşte să vină după Mine, să se lepede de sine, să-şi ia crucea şi să-Mi urmeze
„În vremea aceea s-au sfătuit arhiereii și bătrânii poporului împotriva lui Iisus, ca să-L omoare, și L-au dus la Pilat, zicând: Răstignește-L! Răstignește-L! Zis-a lor Pilat: Luați-L voi și
Sfânta Cruce este pentru noi, creştinii ortodocşi, mijloc de a marca în societatea în care trăim identitatea noastră de mărturisitori ai Jertfei şi Învierii lui Hristos. Creştinismul nu poate fi conceput
Eusebiu de Cezareea, Viața lui Constantin cel Mare, Cartea I, 28-31, în Părinți și Scriitori Bisericești (1991), vol. 14, pp. 76-77 „(...) Și cum ședea împăratul înălțând stăruitoare rugăciune, i
Ziua de miercuri din săptămâna a patra de postire reprezintă jumătatea Postului Mare. Anul acesta ziua înjumătăţirii postului este miercuri, 10 aprilie. Această zi este „adevăratul centru al celor 40 de
Duminica a 3-a din post (a Sfintei Cruci) Marcu 8, 34-38; 9, 1 Zis-a Domnul: Oricine voiește să vină după Mine, să se lepede de sine, să-şi ia crucea şi să-Mi urmeze Mie. Căci cine va voi să-şi scape
Mai multe săli de expunere ale Muzeului Ţăranului Român, fără a fi separate prea accentuat, au încercat să diferențieze între variate aspecte ale Crucii în cultura țărănească și au primit nume ca atare:
