Sfânta Cruce

Pentru noi creştinii ortodocşi Sfânta Cruce este Altarul de jertfă pe care S-a răstignit Hristos pentru mântuirea neamului omenesc. Pe ea S-a adus ca „jertfă pentru noi lui Dumnezeu-Tatăl Însuşi Fiul Său, Domnul nostru Iisus Hristos”. De aceea cinstim Sfânta Cruce care „s-a sfinţit prin atingerea cu Sfântul Trup şi Sânge” al Mântuitorului nostru (Carte de învăţătură creştin-ortodoxă, Editura Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, Bucureşti, 1978, p. 133).

„Cinstind crucea, Îl cinstim de fapt pe Cel ce S-a răstignit pe ea, pe Hristos, Cel Care a restaurat chipul denaturat și deformat al omului, ce fusese pătat din cauza căderii” (Părintele Iosif  Vatopedinul, Crucea de viață dătătoare, pemptousia.ro). Deci, cinstind Sfânta Cruce, mărturisim că prin ea Hristos Domnul a mântuit neamul omenesc. El, prin răstignirea pe cruce, a nimicit moartea şi a înlăturat osânda căzută asupra lumii prin păcatul lui Adam.

„De câte ori sărutăm cu evlavie crucea Domnului, noi nu cinstim doar lemnul din care este făcută şi care putrezeşte, ci pe Hristos Însuşi, Cel ce S-a răstignit pe dânsa pentru păcatele noastre. Când vedem crucea, noi ne gândim, fără să vrem, la patimile mântuitoare ale Celui răstignit pe dânsa pentru izbăvirea noastră din blestemul legii. Ea este pentru noi semnul prezenţei şi al puterii dumnezeieşti a lui Iisus, care alungă pe diavolul şi înfrânge puterea morţii” (Preot profesor Ene Braniște, Predică la „Înălțarea Sfintei Cruci”, Glasul Bisericii, nr. 9-12, 1978).

În timpul în care trăim este actuală mărturisirea Sfântului Apostol Pavel: „Cuvântul Crucii, pentru cei ce pier, este nebunie; iar pentru noi, cei ce ne mântuim, este puterea lui Dumnezeu” (1 Corinteni 1, 18). De aceea noi, când cinstim Sfânta Cruce în cursul anului bisericesc, cântăm la Sfânta Liturghie: „Crucii Tale ne închinăm, Hristoase, şi Sfântă Învierea Ta o lăudăm şi o mărim”.

Nu putem cinsti Sfânta Cruce fără să slăvim Învierea lui Hristos, pentru că crucea este în strânsă legătură cu Învierea. Dacă Hristos nu a înviat, atunci crucea este doar un element de tortură, dar înviind Mântuitorul, crucea se transformă din instrument de supliciu în Altarul de jertfă al mântuirii noastre. Noi o cinstim pentru că pe ea Hristos  S-a răstignit şi înviind a treia zi ne-a dăruit viaţă veşnică.