În viaţa duhovnicească ne întâlnim necontenit cu Sfânta și de viață făcătoarea Cruce, semn al mântuirii care luminează întreaga istorie a creștinătății. Ea se află în rugăciunile pe care le rostim,
În viaţa duhovnicească ne întâlnim necontenit cu Sfânta și de viață făcătoarea Cruce, semn al mântuirii care luminează întreaga istorie a creștinătății. Ea se află în rugăciunile pe care le rostim,
Cu ajutorul Bunului Dumnezeu, am ajuns la jumătatea Postului Mare, când ni se pune înainte Sfânta Cruce pentru a înţelege scopul efortului nostru ascetic, de a fi alături de Hristos pe calea Crucii şi a
Sfântul Ioan Casian, Aşezămintele mănăstireşti, Cartea a IV-a, Cap. 32-43, în Părinți și Scriitori Bisericești (1990), vol. 57, pp. 157-162 „Cine nu-şi ia crucea lui şi nu-Mi urmează Mie, nu este vredn
Duminica a 3-a din post (a Sfintei Cruci) Marcu 8, 34-38; 9, 1 Zis-a Domnul: Oricine voiește să vină după Mine, să se lepede de sine, să-şi ia crucea şi să-Mi urmeze Mie. Căci cine va voi să-şi scape
Mai ales cu prilejul sfințirii Catedralei Naționale, orice om de bună-credință va putea observa că Biserica s-a remarcat făcând o zidire exemplară, ca pentru Dumnezeu. În general, lucrul pe șantierele ei nu me
Sfinții Părinți numesc crucea ca fiind „viața noastră”, căci, prin intermediul ei, am redobândit libertatea pierdută prin păcatul strămoşesc. Ea este văzută ca dătătoare de viaţă. Hristos Se
Duminica după Înălțarea Sfintei Cruci (Luarea Crucii și urmarea lui Hristos) Marcu 8, 34-3; 9, 1 Zis-a Domnul: Oricine voieşte să vină după Mine, să se lepede de sine, să-şi ia crucea şi să-Mi urmeze
În fiecare vineri, în Biserica Ortodoxă cinstim Sfânta Cruce, iar la începutul anului bisericesc, în data de 14 septembrie, sărbătorim Înălţarea Sfintei Cruci, care este precedată şi urmată de două
Biserica cinstește în mod deosebit Sfânta Cruce nu doar în ziua Înălțării ei, la 14 septembrie, ori în celelalte sărbători care i‑au fost închinate - Duminica a III‑a din Sfântul și Marele Post, ziua de
Înălţarea Sfintei Cruci, adevărat izvor de putere spirituală în evlavia creştinilor ortodocşi, se serbează cu post pentru că ne aduce aminte de Pătimirile şi Moartea Mântuitorului Iisus Hristos. În
Casiodor, Istoria Bisericească tripartită, Cartea a II-a, capitolul VIII, în Părinți și Scriitori Bisericești (1998), vol. 75, pp. 101-102 „Elena, mama împăratului, după numele căreia satul principal din
Răstignirea Mântuitorului Iisus Hristos pe Cruce urmată de învierea Sa reprezintă punctul central al misiunii Sale. Reprezintă golirea, smerenia Sa extremă și punctul culminant al iubirii Sale jertfite. Nu
(Ev. Ioan XIX, 6-11; 13-20; 25-28; 30-35) Când L-au văzut deci arhiereii şi slujitorii au strigat, zicând: Răstigneşte-L! Răstigneşte-L! Zis-a lor Pilat: Luaţi-L voi şi răstigniţi-L, căci eu nu-I găsesc
Astăzi sărbătorim Sfânta Cruce, ziua în care a fost înălţată înaintea creştinilor din Ierusalim în urmă cu 17 veacuri, după ce fusese descoperită în chip minunat de Sfânta Împărăteasă Elena.
„Cea mai crudă şi mai îngrozitoare dintre pedepse”, crucificarea, după cum ne spune Cicero, era administrată criminalilor care nu aveau cetăţenie romană, dar şi rebelilor, sclavilor ş.a. Autoritatea
Duminica dinaintea Înălţării Sfintei Cruci (Convorbirea lui Iisus cu Nicodim) Ioan 3, 13-17 Zis-a Domnul: Nimeni nu s-a suit la cer decât Cel ce S-a coborât din cer, Fiul Omului, Care este în cer. Şi, după
Sfântul Ioan Casian, Așezămintele mânăstirești, Cartea a IV-a, Cap. 35, în Părinți și Scriitori Bisericești, vol. 57, pp. 158-159 „Crucea noastră este frica de Domnul. Așa cum cel răstignit nu
Arătarea semnului Sfintei Cruci s-a întâmplat după moartea dreptcredinciosului împărat Constantin cel Mare, când fiul său, Constanţiu, luând împărăţia, a primit învăţătura greşită a lui Arie. Spre ruşinarea ereticilor care defăimau pe Hristos şi spre încredinţarea şi întărirea celor care mărturiseau dreapta credinţă s-a făcut în anul 351 acest semn minunat în sfânta cetate a Ierusalimului, în Duminica Cincizecimii, care căzuse în acel an pe 7 mai.
Ioan Popa este un pictor bisericesc român. Face parte din școala de pictură de la noi care numără oameni importanți din această breaslă, Alexandru Nicolau, Daniel Codrescu, Mihai Coman și alții, o generație ajunsă la maturitatea profesiei, deşi nu toți sunt freschiști, ci pictori de icoane pe lemn, alții lucrează în mozaic. Pe toți animându-i acuratețea lucrărilor și adeziunea fără rabat la tradiția bizantină. În interviul pe care ni l-a acordat, Ioan Popa ne vorbeşte despre reprezentarea Crucii, precum şi a temelor asociate ei, în iconografia românească.
Sfântul Ioan Casian, Aşezămintele mănăstireşti, Cartea a IV-a, cap. 32-43, în Părinți și Scriitori Bisericești (1990), vol. 57, pp. 157-162 „Cine nu-şi ia crucea lui şi nu-Mi urmează Mie, nu
Duminica a treia din Post (a Sfintei Cruci) Marcu 8, 34-38; 9, 1 Zis-a Domnul: Oricine voiește să vină după Mine, să se lepede de sine, să-şi ia crucea şi să-Mi urmeze Mie. Căci cine va voi să-şi scape


