Domnul nostru Iisus Hristos Se răstigneşte pentru mântuirea neamului omenesc. Pentru creştini, Vinerea Mare este cea mai tristă zi din an, când ne amintim de Sfintele şi Mântuitoarele Pătimiri ale Domnului.
29 Apr, 2021
x
Domnul nostru Iisus Hristos Se răstigneşte pentru mântuirea neamului omenesc. Pentru creştini, Vinerea Mare este cea mai tristă zi din an, când ne amintim de Sfintele şi Mântuitoarele Pătimiri ale Domnului.
Călătoria duhovnicească spre Sărbătoarea sărbătorilor continuă! Duminicile Postului Mare reprezintă tot atâtea popasuri duhovnicești menite să ne întărească forțele spre a birui în lupta cu păcatele
Duminica a 3-a din Post (a Sfintei Cruci) Marcu 8, 34-38; 9, 1 Zis-a Domnul: Oricine voiește să vină după Mine, să se lepede de sine, să-şi ia crucea şi să-Mi urmeze Mie. Căci cine va voi să-şi scape
În Duminica a treia din Postul Mare cinstim Sfânta Cruce. Ea se află la mijlocul urcușului nostru duhovnicesc din post pentru a ne călăuzi către Săptămâna Mare și bucuria Învierii Domnului. Uitându-ne la
„Drumul Crucii” sau „Drumul durerii” este calea urmată de Domnul nostru Iisus Hristos, purtând Crucea pe umeri, de la Pretoriu, unde Pilat din Pont a dat sentința de condamnare la moarte, până la Golgota, lo
Adeseori, drumul vieții este anevoios, presărat cu greutăți apăsătoare, parcurs de multe ori prin secetă și caniculă. De aceea, Părinţii Bisericii, statornicind cinstirea Sfintei Cruci la mijlocul Post
În Biserica Ortodoxă cinstirea Sfintei Cruci ocupă un loc special, deoarece ea este altarul pe care Hristos Domnul S-a adus jertfă pentru mântuirea noastră. Prin Cruce El a omorât cu moartea Sa moartea şi ne-a iz
Grija pentru cei adormiți este un foarte prețios dar de sus, pe care Biserica noastră l-a cultivat dintotdeauna. Cei adormiți în Domnul, precum și tot ceea ce ține de trecerea din această lume, știm cu toții din Biserică că reprezintă ceva absolut fundamental pentru viața și spiritualitatea creștină. Teologiei îi revine greaua misiune de a-i prezenta omului modern moartea fizică, nu ca final trist, dramatic, ci ca trecere și nou început. Cu adevărat, tratarea morții este o problemă teologică prin excelenţă şi însăşi teologia îşi găseşte deplinătatea numai trecând prin și dincolo de moarte. Pe parcursul anului 2021, în cuprinsul Patriarhiei Române se intensifică într-un chip aparte această lucrare atât de folositoare pentru părinții și frații noștri cei adormiți în Domnul, cât și pentru noi toți care, prin rugăciune, milostenie și îngrijirea mormintelor, ne statornicim într-o adâncă comuniune cu ei, în Dumnezeu pentru Care nu există moarte.
Încercam cândva să dau o definiție metaforică Sfintei Cruci: „Trunchiul - somnul morților și înaltul azur.../ Brațele - somnul morților și toate cele din jur”. Un semn, așadar, un indicator pentru toate
Cred că nu este nici o priveliște mai încântătoare și totodată dătătoare de speranță și bucurie decât aceea în care o bunică sau o mămică tânără își aduce copilașul sau nepoțelul, duminica, la
„Zis-a Domnul către ucenicii Săi: Dacă voiește cineva să vină după Mine, să se lepede de sine, să-și ia crucea în toate zilele și să-Mi urmeze Mie; căci cine va voi să-și scape viața o va pierde; iar
Noi vedem puterea Crucii prin slava Învierii lui Hristos. Sfântul Chiril al Ierusalimului ne spune că Hristos „nu S-a ruşinat de Cruce, pentru că mântuia lumea”. Cântările Bisericii mărturisesc că
Pentru noi, creştinii, Sfânta Cruce este simbolul credinţei. Nu ne putem închipui credinţa noastră fără Cruce, de aceea la sărbătoarea Înălţării Sfintei Cruci am cântat: „Crucii Tale ne închinăm,
La 1904, ieroschimonahul Gherontie, care slujea la așezarea monahală Darvari din București, pe atunci metoc al Schitului românesc Prodromu din Muntele Athos, a publicat la Tipografia Cărților Bisericești o
Cuvintele care dau titlul articolului au fost spuse ca din gura întâilor creștini, adesea martirizați, de academicianul Emilian Popescu în cartea domniei sale Crucea și răstignirea Mântuitorului Iisus Hristos în creștinismul timpuriu.
Duminica ce ne stă înainte succedă sărbătoarea de la 14 septembrie, așa cum se întâmplă şi la alte mari praznice. În istoria mântuirii, Crucea este altarul de jertfă sfințit cu sângele Domnului, rană de
Înălţarea Sfintei Cruci, adevărat izvor de putere spirituală în evlavia creştinilor ortodocşi, se serbează cu post pentru că ne aduce aminte de Pătimirile şi Moartea Mântuitorului Iisus Hristos. În
„În vremea aceea s-au sfătuit arhiereii și bătrânii poporului împotriva lui Iisus, ca să-L omoare, și L-au dus la Pilat, zicând: Răstignește-L! Răstignește-L! Zis-a lor Pilat: Luați-L voi și
Duminica dinaintea Înălţării Sfintei Cruci (Convorbirea lui Iisus cu Nicodim) Ioan 3, 13-17 Zis-a Domnul: Nimeni nu s-a suit la cer decât Cel ce S-a coborât din cer, Fiul Omului, Care este în cer. Şi, după
Arătarea semnului Sfintei Cruci s-a întâmplat după moartea dreptcredinciosului împărat Constantin cel Mare, când, fiul său, Constanţiu, luând împărăţia, a primit învăţătura greşită a lui Arie. Spre ru
Sfântul Ioan Casian, Aşezămintele mănăstireşti, Cartea a IV-a, Cap. 32-43, în Părinți și Scriitori Bisericești (1990), vol. 57, pp. 157-162 „Cine nu-şi ia crucea lui şi nu-Mi urmează Mie, nu este vredn
