95 de ani de la unirea Basarabiei cu România

Înfăptuitorii unirii Basarabiei cu Principatele Române, proclamată la 27 martie 1918 la Chişinău, au fost pomeniţi  ieri, 28 martie, la Catedrala patriarhală din Bucureşti. Slujba a fost săvârşită de Preasfinţitul Varlaam Ploieşteanul, Episcop-vicar patriarhal, înconjurat de un sobor de preoţi şi diaconi, în prezenţa doamnei Iuliana Gorea Costin, Înaltul reprezentant al Guvernului României pentru Republica Moldova, şi a tinerilor din Liga Studenţilor Basarabeni din România.

În cuvântul rostit la finalul slujbei de pomenire, Preasfinţitul Varlaam a arătat valoarea momentului crucial de la 1918, când o generaţie întreagă de români patrioţi a reuşit să adauge Basarabia la Principatele Române. Preasfinţia Sa a evidenţiat şi contribuţia Bisericii Ortodoxe la cultivarea conştiinţei de neam. „Acest eveniment ne determină să ne gândim cu evlavie şi cu multă recunoştinţă la lupta susţinută de către personalităţile politice, culturale şi bisericeşti pomenite astăzi la rugăciunea de dezlegare a tuturor păcatelor şi la iubirea lor nestrămutată faţă de neamul românesc şi faţă de cultura, de limba şi de credinţa strămoşească, păstrate de-a lungul secolelor cu mari jertfe. Vrem să insistăm asupra contribuţiei pe care Biserica Ortodoxă din Basarabia a avut-o în această efervescenţă patriotică a anului 1918. Cunoscutul şi înţeleptul preot basarabean Vasile Ţepordei a spus că «Biserica a fost naşul unirii noastre naţionale». Cu adevărat, dacă ne uităm la cei care s-au remarcat în această luptă de restaurare a unităţii noastre naţionale, vedem o mulţime de nume de ierarhi, de stareţi, de călugări, de preoţi, care au fost legaţi de valorile Bisericii noastre strămoşeşti“, a spus PS Varlaam, Episcop-vicar patriarhal. În continuare, Preasfinţia Sa a subliniat importanţa deosebită a Reşedinţei arhiepiscopale din Chişinău, unde se adunau toţi politicienii unionişti şi clericii, pentru a pune la punct strategia şi etapele luptei lor de dobândire a independenţei şi de realizare a unităţii naţionale. „Acolo au avut loc nu doar adunările politicienilor unionişti şi ale clerului din Basarabia, ci şi adunările femeilor ortodoxe, cuprinse într-o asociaţie foarte puternică în Basarabia acelor timpuri, care promova printre femeile basarabence atât dragostea pentru valorile creştine, cât şi pentru cele naţionale. Tot la Reşedinţa arhiepiscopală au avut loc mai multe întruniri ale Partidului Naţional Moldovenesc înfiinţat la 21 noiembrie 1917, cunoscutul Sfat al Ţării“, a arătat Preasfinţia Sa. Cei prezenţi la slujba de pomenire au fost sfătuiţi să-i poarte în rugăciunile lor pe protagoniştii unirii de la 1918, care au sacrificat totul pentru consolidarea idealului comun al unirii.