A apărut Revista „Renaşterea“, pe luna iulie

Ultimul număr al Revistei „Renaşterea“, cel din luna iulie, a văzut lumina tiparului la Cluj-Napoca. Publicaţia editată de Arhiepiscopia Vadului, Feleacului şi Clujului conţine în paginile sale articole ce prezintă bogatele activităţi din cadrul eparhiei, precum şi studii sau articole de reflecţie pe marginea unor teme de spiritualitate creştină. Revista cuprinde şi un supliment, intitulat „Filocalia“, editat de Asociaţia Studenţilor Creştini Ortodocşi Români, filiala Cluj.

În numărul din luna iulie al Revistei „Renaşterea“, pe prima pagină se află un amplu articol semnat de Înaltpreasfinţitul Andrei, Arhiepiscopul Vadului, Feleacului şi Clujului, şi Mitropolitul Clujului, Maramureşului şi Sălajului, intitulat „Întocmai cu Apostolii“ şi care face referire la Sfânta Maria Magdalena, sărbătorită pe 22 iulie, pe care tradiţia Bisericii o consideră „întocmai cu Apostolii“.

IPS Mitropolit Andrei arată în articol că Sfânta Maria Magdalena este prima care L-a văzut pe Mântuitor după înviere, fiind trimisă să binevestească, iar asemenea ei, în istoria bisericii sunt multe alte femei care au făcut muncă de apostolat. „În istoria neamului nostru sunt celebre mamele voievozilor Ştefan cel Mare şi Sfânt şi Mihai Viteazul. Sfântul Mitropolit Andrei Şaguna îşi datorează ataşamentul faţă de Ortodoxie tot mamei, iar Nicolae Titulescu avea pentru mama sa un adevărat cult“, arată IPS Mitropolit Andrei. De asemenea, ierarhul arată că în spaţiul românesc nu sunt foarte multe biserici sau mănăstiri cu hramul Sfintei Maria Magdalena, dar că, anul trecut, pe 22 iulie, s-a pus piatra de temelie pentru o mănăstire care poartă acest hram la Oarţa de Sus, în judeţul Maramureş.

De asemenea, în Revista „Renaşterea“ din luna iulie, Alexandru Nemoianu semnează un articol intitulat „O monografie excepţională“ în care se aminteşte de publicarea, în 1912, la Caransebeş, a „Monografiei comunei Pătaş“, de către preotul Vasile Popovici. Lucrarea, reeditată în 2007, „are o valoare excepţională nu numai pentru Ţara Almajului, ci pentru afirmarea identităţii locale româneşti, a «specificului» românesc în general“.

Sfânta Liturghie, în centrul vieţii monahale

Arhimandritul Teofil Roman, eclesiarhul Catedralei mitropolitane din Cluj-Napoca, semnează articolul „Sfânta Liturghie - Izvor de har şi bucurie pentru călugăr“, lucrare ce a fost prezentată şi în cadrul Sinaxei monahale mitropolitane de la Mănăstirea Nicula, judeţul Cluj, pe 20 iunie, 2013. „Făgăduinţele vieţii monahale, de regulă, se depun în cadrul Sfintei Liturghii, în faţa Sfintei Mese, arătându-se prin aceasta că monahul nu caută şi nu doreşte altceva decât să stea mereu la picioarele lui Iisus, să asculte mereu cuvintele Lui şi să le pună în inima sa, dăruindu-I-se cu tot sufletul şi cu toată puterea şi lepădând de la sine tot ce l-ar putea despărţi de dragostea Lui. Acesta este motivul pentru care, în centrul vieţii monahale s-a aflat dintotdeauna Sfânta Liturghie“, se arată în articol. 

Pr. prof. Mircea Basarab, semnează un articol intitulat „Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi“, în care arată evlavia poporului român faţă de Maica Domnului, văzută ca mijlocitoarea credincioşilor către Mântuitor.

În reportajul „Căutându-l pe Sfântul Ioan de Rila“, arhidiaconul Claudiu Ioan Grama relatează despre câteva din cele mai importante momente ale pelerinajului făcut în Bulgaria, la invitaţia Preasfinţitului Evloghie, Episcop de Adrianopol şi stareţ al Mănăstirii Rila, de a participa la hramul mănăstirii. Din delegaţia clujeană, condusă de Înaltpreasfinţitul Andrei, Arhiepiscopul Vadului, Feleacului şi Clujului şi Mitropolitul Clujului, Maramureşului şi Sălajului, au mai făcut parte pr. Iustin Tira, vicarul administrativ al Arhiepiscopiei, şi arhim. Teofil Roman, eclesiarhul Catedralei mitropolitane. În articol sunt amintite vizitele făcute la mai multe obiective, între care Mănăstirea Troyan (Bulgaria), unde se află una dintre icoanele Maicii Domnului, făcătoare de minuni.

Pr. Liviu Vidican Manci, directorul Seminarului Teologic din Cluj-Napoca, semnează articolul „Cateheza, între preot şi profesorul de religie“, iar Nicolae Turcan semnează un articol intitulat „Să presupunem că Dumnezeu există“.

Revistă fondată de episcopul Nicolae Ivan

Revista „Renaşterea“ a apărut la Cluj-Napoca în octombrie 1919 şi se intitula iniţial „Foaia bisericească“, dar numai după şase numere, şi-a sistat publicarea. A reapărut la 1 septembrie 1923, din iniţiativa ierarhului Nicolae Ivan, episcop titular al nou înfiinţatei Episcopii Ortodoxe a Clujului. După 1989, la conducerea revistei au fost pr. Alexandru Moraru, pr. Vasile Stanciu, pr. Stelian Tofană, pr. Simion Cristea, pr. Iustin Tira, pr. Vasile Nemeş. Din 1993, anul instalării vrednicului de pomenire Arhiereu Bartolomeu, ca arhiepiscop al Vadului, Feleacului şi Clujului, Revista „Renaşterea“ s-a îmbogăţit ca formă şi conţinut, între temele abordate fiind cele de teologie, spiritualitate, cultură creştină.