Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Actualitate religioasă Știri Administraţia timişoreană insistă pe transformarea oraşului în metropolă

Administraţia timişoreană insistă pe transformarea oraşului în metropolă

▲ Deşi o parte dintre primarii comunelor situate în apropierea municipiului Timişoara se opun acestui proiect, reprezentanţii administraţiei judeţene spun că, indiferent de poziţia edililor, municipiul va deveni oricum zonă metropolitană în următoarele decenii ▲ Necesitatea dezvoltării Timişoarei ca zonă metropolitană a fost impusă de analiza mai multor imagini ale oraşului, luate din satelit, care demonstrau că, în condiţiile actuale, dezvoltarea economică a municipiului este paralizată ▲

Proiectul de dezvoltare a Timişoarei ca zonă metropolitană, care să includă cele 12 localităţi periurbane, situate până la 30 de kilometri depărtare de oraş, este tergiversat de o parte dintre edilii rurali, care se tem că-şi vor pierde posturile şi nu vor mai putea dispune de bugetele locale ale comunelor. Viceprimarul Timişoarei, Adrian Orza, a confirmat că, deşi ultima întâlnire pe acest subiect a Consiliului consultativ metropolitan a avut loc în urmă cu aproape un an, administraţia timişoreană nu renunţă la proiectul intitulat „Conceptul strategic de dezvoltare economică şi socială a zonei Timişoara“, elaborat în anul 2000.

Potrivit lui Radu Radoslav, consilier pe probleme de urbanism, din cadrul Consiliului Judeţean Timiş, indiferent de opoziţia actualilor primari de comune, în următoarele decenii oraşul va deveni, oricum, metropolă. Potrivit consilierului CJ, viitorul oraş va avea o populaţie de câteva sute de mii de locuitori, iar suprafaţa urbană se va tripla, prin arondarea celor 12 comune periurbane. Proiecţia peste timp a actualului municipiu a fost impusă de analiza mai multor imagini ale oraşului, luate din satelit, care demonstrau că, în condiţiile actuale, dezvoltarea economică a Timişoarei este paralizată, în vreme ce localităţile periurbane s-au extins, prin construirea unor adevărate cartiere noi de vile, până la graniţa cu municipiul. „Timişoara trece, în prezent, printr-o etapă de dezvoltare, similară cu altele trei, de referinţă, din istoria sa. Această etapă prezintă caracteristici comune cu perioadele când oraşul a trecut de la administraţia turcească la cea austriacă, de la cea austriacă la cea ungară şi de sub administraţia ungară la cea românească. În toate aceste etape a existat un interval de aproximativ 15 ani de tranziţie, după care au urmat alte două decenii de dezvoltare, în care numărul locuitorilor s-a dublat“, a spus Radu Radoslav.

Singura soluţie viabilă pentru deblocarea oraşului

În elaborarea proiectelor cu privire la viitoarea dezvoltare a Timişoarei, arhitecţii municipali au ţinut cont de rezultatele a trei studii, referitoare la gradul actual de motorizare a municipiului, faţă de oraşele Uniunii Europene. Astfel, proiecţia dezvoltării între 2025 şi 2050 a fost completată de o strategie de eficientizare a circulaţiei (de la 300 de maşini la mia de locuitori în anul 2003, la 350 de maşini la mia de locuitori, în 2010, şi 400 de vehicule la mia de locuitori, în anul 2020). În urma analizei acestor proiecţii, administraţia timişoreană a ajuns la concluzia că singura soluţie viabilă pentru deblocarea oraşului rămâne transformarea Timişoarei în metropolă, construcţia de şosele cu patru benzi şi a unor parcări sub şi supraterane. Primarii care acceptă aderarea la zona metropolitană Timişoara sunt conştienţi că ar putea deveni edili de cartiere municipale. În opinia lor, însă, acest lucru va presupune salarii mai mari şi cu bugete pe măsură. Edilii care se opun acestui proiect se tem că nu vor mai fi ordonatori de credite, ci vor trebui să asculte de administraţia judeţeană.