Arhiepiscopia Dunării de Jos la ceas aniversar

De 12 ani, ziua de pomenire a Sfântului Ierarh Martir Antim Ivireanul a devenit moment de referinţă în istoria Eparhiei Dunării de Jos, deoarece la 27 septembrie 2009, potrivit rânduielilor statutare, prin hotărârea Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, Episcopia Dunării de Jos a fost ridicată la rangul de arhiepiscopie, iar chiriarhul ei la rangul de arhiepiscop. Acest moment istoric a fost celebrat în cadrul eparhiei dunărene prin săvârşirea Sfintei Liturghii de către Înaltpreasfinţitul Părinte Casian, înconjurat de un sobor de preoţi şi diaconi, în Catedrala Arhiepiscopală din Galaţi.

În continuarea bucuriei duhovniceşti a întoarcerii în catedrală a Episcopului Nifon Niculescu, Arhi­episcopia Dunării de Jos a sărbătorit luni, 27 septembrie, ridicarea eparhiei la rangul de arhiepiscopie, ca semn al recunoaşterii „rolului teritoriului Dunării de Jos în formarea şi cristalizarea vieţii creştine pe teritoriul României, precum şi a vechimii, continuităţii şi actualităţii mesajului Evangheliei Mântuitorului Hristos, adus de Sfântul Apostol Andrei şi transmis, prin sfinţii mucenici şi muceniţe, cuvioşi şi cuvioase, ierarhi şi slujitori, către poporul dreptmăritor care a trăit de-a lungul veacurilor pe aceste meleaguri binecuvântate de Dumnezeu”.

Acest moment aniversar a fost marcat prin săvârşirea Sfintei Liturghii de către Înaltpreasfinţitul Părinte Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos, înconjurat de un sobor de preoţi şi diaconi, în cadrul căreia au fost pomeniţi toţi arhiereii, slujitorii, ctitorii, binefăcătorii şi ostenitorii din cuprinsul eparhiei dunărene, trecuţi la Domnul. La sfârşitul sfintei slujbe, au fost înălţate rugăciuni de mulţumire pentru binefacerile pe care Dumnezeu le-a revărsat asupra Arhiepiscopiei Dunării de Jos, a chiriarhului ei, Înaltprea­sfinţitul Părinte Arhiepiscop Casian, precum şi a tuturor slujitorilor şi credincioşilor din cuprinsul ei.

În cuvântul de învăţătură rostit la final, ierarhul Dunării de Jos a tâlcuit înţelesurile minunii pescuirii minunate, arătând că şi Sfântul Antim Ivireanul a folosit aceeaşi ima­gine pentru a arăta slujitorilor cum trebuie să lucreze pentru a se arăta vrednici „pescari de oameni”. „Când săvârşim lucrarea cea bună, suntem totuşi fragili; chiar atunci când lucrăm bine, dar de unii singuri, nu întotdeauna obţinem rezultatele pe care le dorim, cu toate că ne-am pregătit şi ne-am ostenit. Sfinţii Apostoli erau uneori dezamăgiţi şi obosiţi pentru absenţa rezultatului concret al lucrării lor. Tocmai atunci, în dezamăgirea lor şi în starea lor de disperare, a apărut Persoana care i-a încurajat să nu părăsească acea corabie unde au avut eşec, ci să rămână în ea şi să o mâne mai la adânc, în adânc fiind stăruinţă, jertfă şi determinare. Apostolii nu sunt eroi chemaţi pentru meritele lor să ocupe locuri mai importante în ierarhia vieţii sociale, ci sunt persoane chemate când au eşuat şi au fost mai conştiente că singure nu pot face mare lucru, dar şi când au putut să facă cel mai greu pas, adică să se despartă de ambiţiile lor şi să meargă la Domnul care nu le dă nimic în această lume. Când s-au umplut ambele corăbii de peşte, ucenicilor li s-a umplut inima de harul ascultării şi atunci au înţeles de ce fără ascultare de Dumnezeu nu reuşiseră nimic. Sfântul Antim Ivireanul regreta toate năravurile şi propunea adâncimea întoarcerii la Dumnezeu, faţă de uşurătatea vieţii păcătoase”, a subliniat ierarhul.

În încheiere, Înaltpreasfinţitul Părinte Casian a transmis mulţumiri Preafericitului Părinte Patriarh Daniel pentru grija pe care o poartă Arhiepiscopiei Dunării de Jos şi pentru propunerea în urmă cu 12 ani a ridicării eparhiei la rang de arhiepiscopie, ca recunoaştere a vechimii creştinismului din această parte a ţării, precum şi a contribuţiei slujitorilor din cuprinsul ei la apărarea şi păstrarea dreptei credinţe. De asemenea, Arhi­episcopul Dunării de Jos a fost felicitat de către cei prezenţi la evenimentul aniversar, primind de la preoţi şi credincioşi buchete de flori pe care le-a aşezat lângă piatra funerară depusă pentru cripta în care se odihnesc rămăşiţele pământeşti ale vrednicului de pomenire Episcop Nifon Niculescu al Dunării de Jos.