Preasfinţitul Părinte Sofronie, Episcopul Oradiei, a săvârșit în Duminica a 4-a din Post Dumnezeiasca Liturghie în paraclisul de la Reședința Episcopală din Oradea.
Ierarhul a subliniat, în cuvântul de învăţătură, că strigătul tatălui copilului bolnav, „Cred, Doamne! Ajută necredinţei mele”, trebuie să devină strigătul umanității întregi către Dumnezeu, pentru izbăvire: „Acum, mai mult ca oricând, strigăm către Domnul cu lacrimi pentru a ne vindeca, pentru a vindeca lumea, pentru a-Și vindeca poporul, pentru a salva umanitatea, așa cum a salvat-o venind în lume și murind pentru noi, dar înviind tot pentru noi. (...) Oricât de puțină și clătinată ne-ar fi credința, totuși, credem și știm, și înțelegem că Singurul Care ne poate scoate din încercarea de acum, din molimă, din boală, din moarte este Domnul”.
Ierarhul a mai arătat că „acum avem șansa să redescoperim bunătatea ascunsă în sufletul nostru și umbrită de atâtea rele și de atâta egoism. Ni se oferă acum, din pedagogie divină, prin grija lui Dumnezeu față de sufletele noastre și de viața noastră veșnică, ocazia să redescoperim umanitatea din noi, să ridicăm vălul de pe rezervele de bunătate pe care le mai avem și să le folosim în ajutorarea aproapelui”.
.jpg)
