Biserici ocrotite de Născătoarea de Dumnezeu

▲ Mai multe lăcaşuri de cult din ţară îşi serbează astăzi hramul ▲ Aseară, în biserici s-a oficiat slujba Vecerniei şi Litia, în mănăstiri, Privegherea, iar astăzi se va săvârşi Sfânta Liturghie ▲ Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, se va afla la Mănăstirea Sămurcăşeşti, care îşi sărbătoreşte astăzi al doilea hram ▲ La Mănăstirea Hadâmbu, de lângă Iaşi, se sfinţeşte noua biserică a mănăstirii ▲

Astăzi, de sărbătoarea Naşterii Maicii Domnului, trei mănăstiri din împrejurimile Bucureştiului îşi prăznuiesc hramul: Mănăstirea Sămurcăşeşti din comuna Ciorogârla, Mănăstirea Pissiota din comuna Poenarii Burchii şi Mănăstirea Christiana, care păstrează ca al treilea hram acest praznic.

Obştea Mănăstirii Sămurcăşeşti, alcătuită din 46 de monahii în frunte cu stavrofora Bostan Lucia, stareţa mănăstirii, va primi astăzi, cu ocazia hramului celui de-al doilea altar vizita şi binecuvântarea Preafericitului Patriarh Daniel. Mănăstirea Sămurcăşeşti se află lângă râul cu acelaşi nume din localitatea Ciorogârla.

Biserica mănăstirii, cu hramul „Sfânta Treime“, a fost ridicată de marele vornic Constantin Sămurcaş în anul 1808, fiind sfinţită în anul 1870, după ce pictorul Gheorghe Tattarăscu terminase pictura. Biserica are formă de navă, cu o turlă pe naos, iar altarul este încadrat de alte două abside, având fiecare un nume. Altarul propriu-zis - „Sf. Treime“, absida din dreapta - „Naşterea Maicii Domnului“ iar cea din stânga - „Adormirea Maicii Domnului“. La 28 septembrie 1914, un incendiu a distrus aproape în întregime mănăstirea, iar după cutremurul din 1940, fiind deja într-o stare deplorabilă, generalul Theodor Ciurea a refăcut totul.

A doua mănăstire din Arhiepiscopia Bucureştilor care este astăzi în sărbătoare este Mănăstirea Pissiota, situată la 40 de kilometri nord de Bucureşti. Mănăstirea Pissiota a fost ctitorită la început ca schit, de către inginerul Nicolae Pissiota şi soţia sa, Zoe, între anii 1928-1929. Odată cu biserica zidită din temelie s-au construit şi case pentru călugări. Arhitectura bisericii este o perfectă sinteză dintre Orient şi Occident, între Renaşterea italiană şi stilul bizantin clasic.

Între anii 1928 şi 1948, mănăstirea cu hramul „Naşterea Maicii Domnului“ a fost de călugări, apoi, patriarhul Justinian a transformat-o în mănăstire de maici până în anul 1962, când a fost desfiinţată abuziv, în locul chiliilor funcţionând un dispensar, care a produs mari stricăciuni. Din cauza prigoanei comuniste, schitul a fost închis între anii 1962 şi 1993. Slujba hramului va fi oficiată astăzi de Preasfinţitul Varsanufie Prahoveanul, Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor, care va săvârşi în cadrul Sfintei Liturghii şi slujba hirotoniei pentru un nou preot tânăr.

Sărbătoare la una dintre cele mai bătrâne biserici bucureştene

Una dintre cele mai vechi biserici din Bucureşti, care se află pe strada 3 Scaune, are şi ea ca hram sărbătoarea Naşterii Maicii Domnului. Aceasta a fost biserica măcelarilor şi a săpunarilor. Se pomeneşte despre ea într-un document din 5 iunie 1675, în care se scrie că a fost fondată de Atanasie de la Târnova. Între anii 1910-1944 a fost acoperită cu pământ, iar în 1944 a fost dezgropată şi redată cultului. O icoană făcătoare de minuni a Maicii Domnului a fost şi ea îngropată şi găsită la dezgropare cu alte icoane, potire şi o altă icoană a Mântuitorului, îmbrăcată în argint masiv.

Când a reînceput slujirea în biserică, în timpul parohului de atunci, Gheorghe Brăşneanu, credincioşii au hotărât să renunţe la vechiul hram „Adormirea Maicii Domnului“ şi „Sfântul Haralambie“ şi au pus, în semn de renaştere a comunităţii de acolo şi a bisericii, în special, hramul „Naşterea Macii Domnului“. După cum ne-a spus părintele paroh Ioan Boştăneanu, „viaţa de acum a parohiei este una vie, chiar dacă comunitatea de credincioşi nu este foarte tânără, fiind în construcţie un aşezământ al Maicii Domnului care va cuprinde un birou social, cantină pentru săraci, mic muzeu de artă creştină, bibliotecă şi arhivă. Imediat după Sfânta Liturghie credincioşii prezenţi la slujbă vor primi daruri constând în alimente şi mici obiecte de cult, spre cinstirea Maicii care îi ocroteşte permanent“.

Şi Biserica Zlătari, din Protopopiatul III Capitală, îşi serbează hramul. Lăcaşul de cult a fost zidit la începutul secolului al XVI-lea de zlătarii domneşti, adică de ţiganii strângători de aur ai domniei. Mai târziu s-au adus aici şi moaştele Sfântului Ciprian, precum şi o icoană făcătoare de minuni a Maicii Domnului, în anul 1987, de la Biserica Bradului, care a fost demolată. În prezent, biserica se află în reconstrucţie şi, după slujba Vecerniei care a avut loc aseară, astăzi se va săvârşi dumnezeiasca Liturghie şi vor fi pomeniţi ctitorii lăcaşului de cult.

Comunitatea ortodoxă de la Tokyo va avea preot

Un eveniment deosebit va avea loc astăzi, de ziua hramului, la Biserica Floreasca, unde Presfinţitul Vincenţiu Ploieşteanul, Episcop-Vicar Patriarhal, îl va hirotoni preot pe diaconul Alexandru Gabriel Nicodim, pentru parohia ortodoxă română de la Tokyo, care face parte din Episcopia Australiei şi Noii Zeelande.

Compusă la început din oameni simpli, mici slujbaşi, oameni angajaţi în instituţiile publice, parohia întemeiată acum 70-80 de ani şi situată între Şoseaua Ştefan cel Mare şi Lacul Herăstrău s-a dezvoltat cu timpul şi datorită păstorilor vrednici pe care i-a avut. De la părintele paroh, Emilian Stănescu, consilier patriarhal, am aflat că „în perioada 1998-1999 s-au făcut reparaţii generale exterioare, s-a restaurat pictura, iar biserica s-a sfinţit la 3 ianuarie 2000. Toate acestea, fără a fi afectată grija permanentă pentru sufletele credincioşilor“.

Tot în Arhiepiscopia Bucureştilor îşi serbează hramul parohia „Naşterea Maicii Domnului“ din cartierul Drumul Taberei, parohia „Naşterea Maicii Domnului“ şi „Învierea Dreptului Lazăr“, precum şi alte câteva biserici din parohiile Arhiepiscopiei Bucureştilor.

▲ Sărbătoare la porţile Deltei

În oraşul de la porţile Deltei, Tulcea, PS Visarion, Episcopul Tulcei, va săvârşi împreună cu soborul preoţilor militari din eparhie slujba praznicului Naşterii Maicii Domnului la Capela militară a Garnizoanei Tulcea. „La sărbătoarea de astăzi vor participa, la Capela din Tulcea, preoţi din municipiu, oficialităţi locale, comandanţi de unităţi din judeţ şi din Forţele Navale, militari şi personal civil din diferite unităţi militare şi mulţi credincioşi. Numărul acestora îl estimăm undeva la 250-300. La sfârşitul Sfintei Liturghii, PS Visarion, Episcopul Tulcii va adresa cuvânt de învăţă-tură şi de povăţuire tuturor celor prezenţi, iar la ora 13:00, la bordul navei „Siret“, PS Episcop Visarion va binecuvânta agapa frăţească oferită de comandantul Garnizoanei Tulcea şi de Capela noastră“, ne-a spus părintele capelan militar Torino Dumi-triu.

▲ Zi de prăznuire şi în Episcopia Dunării de Jos

În sudul Moldovei, în Episcopia Dunării de Jos, astăzi va fi sărbătoare mare la Mănăstirea Cudalbi (Gologanu), care a fost ctitorită de către Eugenia Pană în apropierea localităţii Cudalbi, judeţul Galaţi, fiind denumită Mănăstirea Gologanu, după numele moşiei acelor locuri. Biserica a fost ridicată între 1925 şi 1933. Mănăstirea Gologanu a fost desfiinţată în 1950, rămânând simplu metoc al mănăstirii Vladimireşti, care i-a preluat şi întregul ei patrimoniu. Mănăstirea a fost reînfiinţată în 1990. Prin străduinţele actualei stareţe, monahia Mariani Popa, şi a întregii obşti a fost construită o nouă biserică, o nouă clopotniţă şi trei corpuri de chilii. La iniţiativa Preasfinţitului Episcop Casian, chiriarhul locului, şi la solicitarea Episcopiei Dunării de Jos, în 1998 vechiul nume al mănăstirii a fost schimbat în Mănăstirea „Maicii Domnului“ - Cudalbi.

În ajunul sărbătorii, duhovnicul mănăstirii împreună cu protopopul Ioan Perţea şi cu preoţii din protopopiatul Covurlui au spovedit până târziu credincioşii participanţi la hram, credincioşi care se vor împărtăşi astăzi la Sfânta Liturhie săvârşită de Preasfinţitul Casian, Episcopul Dunării de Jos, împreună cu un ales sobor de preoţi.

▲ Peste 100 de biserici din Moldova au astăzi hram

În Arhiepiscopia Iaşilor, zeci de biserici îşi serbează hramul. Fiecare protopopiat în parte este în sărbătoare, aşteptând cu acest prilej să bucure sutele de credincioşi care vin cu frumoase slujbe în sobor şi cu agape creştine, şi daruri pentru cei mici care în curând vor începe şcoala.

În Arhiepiscopia Iaşilor, astăzi este sărbătoare în 82 de parohii şi cinci mănăstiri. De asemenea, foarte multe biserici au ca al doilea hram „Naşterea Maicii Domnului“. În Iaşi, cea mai cunoscută biserică închinată Naşterii Maicii Domnului este Biserica Talpari, monumet istoric ridicat la anul 1640.

Mănăstirile Hadâmbu, Sihăstria, Vorona, Tazlău şi Dumbrăvele îşi aşteaptă şi ele miile de credincioşi care vor veni în pelerinaj.

An de an, hramul Mănăstirii Hadâmbu adună mii de pelerini din toată ţara. Cu această ocazie, cu două zile înainte de sărbătoarea mănăstirii, este scoasă în procesiune icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului de aici şi aşezată afară, într-un loc special amenajat, pentru închinare. Această icoană a Maicii Domnului a fost donată Mănăstirii Hadâmbu în anul 1938. În biserica veche - monument istoric - se distinge icoana Maicii Domnului cu Pruncul, pictată şi donată mănăstirii din anul 1938 de pr. Octavian Zmău. Această sfântă icoană este considerată, de obştea mănăstirii şi de credincioşi, drept făcătoare de minuni. Toate minunile petrecute în urma rugăciunilor la această icoană au avut loc după anul 1992, primul semn fiind în ziua Bobotezei, când a curs sfântul mir.

Cu prilejul hramului, la Mănăstirea Hadâmbu este astăzi slujbă arhierească. Înalt Preasfinţitul Teofan, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, va săvârşi slujba sfinţirii noii biserici cu hramul „Acoperământul Maicii Domnului“.

Hram la Sihăstria Neamţului

O altă mănăstire la care este astăzi hram, Mănăstirea Sihăstria, este situată în Poiana lui Atanasie, întemeietorul Schitului Sihăstria. Primul ctitor al mănăstirii (1740) este episcopul Ghedeon al Huşilor. În anul 1821, mănăstirea a fost incendiată de turci, iar între anii 1870-1910 a fost părăsită. „Naşterea Maicii Domnului“ este cel mai vechi hram al mănăstirii. În ultimii ani, Mănăstirea Sihăstria s-a îmbogăţit cu o nouă biserică, închinată Cuvioasei Teodora de la Sihla. Mănăstirea Sihăstria este cunoscută în ţară datorită a doi mari duhovnici ai Ortodoxiei româneşti, schimonahul Paisie Olaru şi arhimandritul Cleopa Ilie. De asemenea, astăzi este sărbătoare la Mănăstirea Vorona, judeţul Botoşani. Începuturile acestei mănăstiri pot fi identificate în preajma anului 1600, când câţiva călugări veniţi din Rusia au construit, pe acele meleaguri, o mică biserică din lemn. În anul 1835, arhimandritul Rafael a construit pe locul acesteia o biserică din zid, cu hramul „Naşterea Maicii Domnului“.