Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Actualitate religioasă Știri Bisericile Georgiei necesită reparaţii

Bisericile Georgiei necesită reparaţii

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Știri
Un articol de: Marius Nedelcu - 21 Feb 2011

Două din cele mai importante monumente culturale creştine ale Georgiei sunt în pericol de a fi pierdute pentru totdeauna din cauza stării avansate de ruinare. Statul şi Biserica Georgiei întreprind acţiuni pentru a salva biserica din Bagrati şi Mănăstirea Gelati, bijuterii arhitecturale medievale şi leagăne ale creştinismului în această ţară. Ambele monumente sunt incluse încă din 2008 în patrimoniul mondial UNESCO, alături de alte 100 de monumente în pericol de a fi pierdute.

Din ianuarie 2008, Biserica şi Statul georgian au iniţiat un plan îndrăzneţ de restaurare, care implica modificări structurale ale complexurilor. Acest proiect nu a primit acordul specialiştilor UNESCO, care recomandau salvarea monumentelor prin conservarea stării actuale. Această propunere este inacceptabilă pentru georgieni, după cum informează Radio Europa Liberă.

Biserica din Bagrati a fost construită de primul rege al Georgiei, Bagrat III, şi datează din secolul al XI-lea, iar construcţiile din jurul bisericii au fost ridicate între secolele al XII-lea şi al XVII-lea. O inscripţie de pe zidul de nord atestă că pardoseala bisericii este cea originală, aşezată în anul 1003. Prima distrugere considerabilă a suferit-o în anul 1692 din partea trupelor otomane şi de atunci au fost perioade succesive de refacere şi distrugere.

Complexul mănăstiresc de la Gelati este considerat inima Ortodoxiei georgiene şi cel mai frumos ansamblu arhitectural al ţării. Biserica Sfintei Fecioare a fost construită de regele David Întemeietorul în anul 1106 şi este imbodobită cu fresce bizantine de o valoare inestimabilă. Aici a funcţionat şi o importantă academie, care ajunsese la un moment dat să aibă profesori de la Constantinopole. După căderea Imperiului Bizantin, această şcoală a transmis moştenirea culturală a Bizanţului mulţi ani, astfel că era numită "noua Ellada"sau "al doilea Athos".

Acord disputat cu Turcia

Pe lista monumentelor care aşteaptă renovarea se află şi Biserica "Sfintei Cruci"din Javri. Conform tradiţiei, la începutul secolului al IV-lea, Sfânta Nina, luminătoarea Georgiei, o creştină evanghelizatoare care l-a convertit pe regele Miriam III, a ridicat o cruce mare de lemn pe locul unui templu păgân. Ulterior, în jurul acestei cruci a fost construită biserica din Jvari.

În aceeaşi situaţie de avansată degradare se află biserica din Oshki de pe teritoriul Turciei. Oficialităţile din Turcia şi Georgia caută soluţii comune pentru salvarea acestui monument georgian. Încheierea unei înţelegeri definitive a fost amânată de două ori în luna februarie, din cauza protestelor Bisericii din Georgia, informează Radio Europa Liberă pe adresa de internet. Autorităţile bisericeşti se opun din cauza doleanţelor guvernului turc de a construi o moschee în oraşul Batumi în schimbul permisiunii restaurării Bisericii din Oshki. În acest oraş este o importantă comunitate de musulmani a cărei moschee principală a fost demolată în perioada sovietică.