Comunitatea din Satu‑Nou (Belceşti), județul Iași, atât de frumos unită în jurul părintelui paroh Andrei Florariu şi al preotului slujitor Vasile Florariu, va participa sâmbătă, 9 noiembrie, la sfinţirea ca
Catedrala mitropolitană din Iaşi va fi deschisă de sărbători
▲ PF Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, şi PS Varsanufie Prahoveanul, Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor, înconjuraţi de un sobor de preoţi şi diaconi, au oficiat ieri Sfânta Liturghie la vechea Catedrală mitropolitană ▲ Între 20 decembrie 2007 şi 8 ianuarie 2008, slujbele se vor săvârşi în Catedrala mitropolitană (mare) ▲ PF Părinte Patriarh a făcut câteva precizări referitoare la noua modalitate de alegere a ierarhilor ▲
Zeci de credincioşi au umplut ieri, 16 decembrie 2007, Biserica „Sf. Gheorghe“ - vechea Catedrală mitropolitană din Iaşi, unde PF Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, şi PS Varsanufie Prahoveanul, Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor, înconjuraţi de un sobor de preoţi şi diaconi, au oficiat Sfânta Liturghie. În cuvântul de învăţătură rostit în cadrul Sfintei Liturghii, PF Părinte Patriarh Daniel a evidenţiat principalele învăţături desprinse din Evanghelia citită, în care s-a prezentat Pilda celor poftiţi la cină. „Refuzul lor era expresia libertăţii lor“ „Sunt trei categorii mari de piedici prezentate în Evanghelia de astăzi ca scuze, ca iertare cerută, de cei invitaţi, stăpânului casei la acel ospăţ. Când stăpânul casei a văzut că cei aleşi, consideraţi cunoscuţi - pentru că erau cunoscători ai învăţăturilor sfinte - au refuzat să dea ascultare slujitorului său, trimis să-i cheme la ospăţul mântuirii, s-a mâniat, s-a supărat. Refuzul lor era expresia libertăţii lor. Dar libertatea lor de a rămâne aşa cum sunt, fără a încerca să crească în demnitatea de a fi invitaţi la o cină mare, a trezit în sufletul celui care invită o supărare mare. Şi în supărarea aceea, el s-a întors spre alţii. Supărarea lui nu a însemnat închiderea uşilor casei, ci schimbarea planului de invitaţie. El are un plan cu cina lui şi dacă cei chemaţi nu răspund la invitaţia lui, deşi au fost preferaţi sau aleşi, el, în libertatea lui, se îndreaptă spre alţii, care niciodată nu s-au aşteptat să fie demni de a fi invitaţi. Dacă, la început, invitaţia lui avea ţinte precise, persoane alese, acum invitaţia lui se îndreaptă spre lumea care nu avea pretenţii de nobleţe sau de mare demnitate“, a spus Părintele Patriarh. În cadrul Sfintei Liturghii, diaconul Bogdan Ţifrea, redactor-şef al postului de radio Trinitas, a fost hirotonit preot, iar monahul Flavian Sârbu, directorul Tipografiei Trinitas, a fost hirotonit ierodiacon. Se vor relua slujbele în Catedrala mitropolitană La sfârşitul slujbei, PF Patriarh Daniel a menţionat: „Anunţăm cu bucurie faptul că în zilele de Crăciun, în toată perioada dintre 20 decembrie şi 8 ianuarie, se vor relua slujbele în Catedrala mitropolitană, pentru că, în această perioadă, echipa de constructori care restaurează Catedrala se află în vacanţă de sărbători. Şi, pentru că ei nu mai lucrează acolo o perioadă, vor lucra, prin slujire liturgică, părinţii de la catedrală, primind pe credincioşi. După această perioadă menţionată, vom reveni în vechea catedrală mitropolitană, până la finalizarea lucrărilor de la intrarea în Catedrala mare. Astfel, la sfârşitul lunii ianuarie sau la începutul lunii februarie, instalarea noului mitropolit se va putea face în Catedrala mare. Aşa cum ştiţi, noul statut de organizare şi funcţionare a Bisericii Ortodoxe Române, care a fost aprobat în data de 28 noiembrie, anul acesta, de către Sfântul Sinod, este trimis Guvernului spre recunoaştere. De-abia după recunoaştere devine cu totul oficial şi poate fi pus în aplicare, noul mitropolit urmând a fi ales în a doua parte a lunii ianuarie.“ Alegeri de ierarhi prin consultarea clerului şi a credincioşilor „Noile alegeri de ierarhi se vor face, potrivit noului statut, prin consultarea, în prealabil, a clerului şi a credincioşilor din eparhile vacante şi din mitropolia vacantă şi, apoi, Sfântul Sinod are ultimul cuvânt în alegeri, după aceste consultări ale clerului şi mirenilor din Adunarea Eparhială locală. Este vorba despre o nouă formă de alegere care păstrează, din tradiţia românească, implicarea clerului şi a credincioşilor, dar în faza preliminară, de consultare, pentru a restabili comuniunea şi practica panortodoxă. În toate Bisericile Ortodoxe surori episcopii sunt aleşi de către Sinod, fără nici o implicare a preoţilor şi credincioşilor. Noi, însă, am dorit să păstrăm, din tradiţia noastră românească, sub formă de consultare, o participare a clerului şi credincioşilor din eparhia vacantă şi din mitropolia vacantă, dar în aşa fel încât să fim de acord şi cu sfintele canoane, mai ales cu acel canon 3 al Sinodului VII Ecumenic, care spune că episcopii se aleg de către Sinodul episcopilor, pentru a nu se amesteca puterea lumească în alegerile de episcop. Deci păstrăm, deodată, ceea ce e bun şi măsurat şi înţelept din tradiţia românească, dar, în acelaşi timp, exprimăm unitatea cu întreaga Biserică Ortodoxă, aşa cum ne cere statutul Bisericii noastre, în care se spune că Biserica Ortodoxă Română este autocefală, dar păstrează unitatea dogmatică, liturgică şi canonică cu Biserica Ortodoxă Universală. Aşadar, intrăm şi noi în practica panortodoxă actuală, în forma sfintelor canoane, însă păstrăm, în acelaşi timp, şi integrăm, din tradiţia şaguniană, această participare despre care v-am vorbit. De pildă, în Patriarhia Ecumenică, doar 12 ierarhi din cei 120 formează Sfântul Sinod Permanent. Şi aceşti 12 aleg episcopi pentru cele 120 de scaune, atunci când unul dintre ele devine vacant. În Biserica Rusă, tot la fel, 12 ierarhi din Sinod formează Sfântul Sinod Permanent şi aleg episcopi pentru cele 170 de scaune, fără consultarea clerului şi credincioşilor. Noi n-am dorit să urmăm această tradiţie, ci Sinodul tuturor ierarhilor alege ierarhi la noi, nu doar 12 dintre ierarhi, ci toţi cei 50 de ierarhi din Sinodul Bisericii Ortodoxe Române participă la alegerea de ierarhi pentru scaunele vacante. Iar clericii şi mirenii din eparhiile vacante sunt consultaţi în prealabil. În felul acesta, am găsit un echilibru înţelept între ceea ce ne cer sfintele canoane universale şi ceea ce este bun şi echilibrat din tradiţia noastră românească, mai ales cea de origine transilvană. Trebuie reamintit faptul că în Adunarea Eparhială şi în Adunarea Naţională Bisericească se păstrează proporţia de două treimi laici şi o treime clerici. În timp ce alegerile de episcopi se fac când şi când, la câţiva ani, noi avem în fiecare an lucrări ale Adunării Eparhiale şi lucrări ale Adunării Naţionale Bisericeşti, pentru că avem nevoie de acordul şi aportul credincioşilor laici şi al preoţilor împreună cu care desfăşurăm activităţi misionare, culturale şi social-filantropice. Sfânta şi dumnezeiasca Liturghie, modelul activităţii Patriarhiei Române Modelul pe care Patriarhia Română îl urmează, atât în lucrările pastorale, misionare, filantropice, culturale, cât şi în alegerea episcopilor este Sfânta şi dumnezeiasca Liturghie. Sfânta Liturghie se face împreună, de către clerici şi credincioşi. Dar nu fiecare face acelaşi lucru. Este o lucrare comună, însă cu responsabilităţi diferite. În Sfânta Liturghie episcopul are obligaţii şi îndatoriri distincte, preoţii au o participare distinctă de cea a diaconului, diaconul, distinctă de cea a mirenilor, iar mirenii o participare distinctă de cea a clerului. Cu toate acestea, împreună se săvârşeşte Liturghia, însă într-o formă organizată ierarhică şi distinctă, potrivit responsabilităţilor pe care le are fiecare treaptă în Biserică. De aceea, şi Sfântul Apostol Pavel spune: «oare toţi sunteţi apostoli, oare toţi sunteţi învăţători?» Nu, ci fiecare după chemarea la care a fost chemat, după harul pe care l-a primit şi după responsabilitatea care i-a fost încredinţată. Deci modelul Sfintei şi dumnezeieştii Liturghii este pentru noi, ortodocşii, icoană luminoasă şi sursă de inspiraţie atunci când organizăm Biserica. Lucrăm împreună, însă cu responsabilităţi distincte şi, în felul acesta, Biserica funcţionează ca un corp viu, în care diferite membre ale corpului au diferite funcţii, diferite funcţionalităţi, diferite lucrări, aşa cum spune Sfântul Apostol Pavel. Dar important este că toate aceste părţi componente şi distincte lucrează unele împreună cu celelalte. Să ne ajute Bunul Dumnezeu să simţim că Biserica este un organism viu, purtat de Duhul Sfânt, potrivit Evangheliei lui Hristos, inspirat, luminat, întărit şi încălzit de către Duhul Sfânt, luminat de Evanghelia Mântuitorului Hristos şi îndreptat spre slava lui Dumnezeu-Tatăl, de la care vine toată darea cea bună şi tot darul de sus. Am spus aceste cuvinte ca să fie foarte clar că noi avem, pe de o parte, obligaţia să fim în unitate cu întreaga Ortodoxie, iar pe de altă parte, să folosim ceea ce este experienţă pozitivă, sănătoasă, utilă din tradiţia noastră ortodoxă românească“, a mai precizat PF Părintele Patriarh Daniel. Următoarea slujbă săvârşită de Întâistătătorul BOR, la Iaşi, va avea loc pe 26 decembrie, în a doua zi de Crăciun. (N.B., Ş.M.)