Cea de-a cincea conferință a proiectului european TYPARABIC

Biblioteca Sfântului Sinod din incinta Mănăstirii Antim din Bucu­rești găzduiește, în perioada 17-18 martie, cea de-a cincea și ultima conferință a proiectului internațional TYPARABIC, intitulată „Arabic Printing in the 18th century. From the Romanian Principalities to the Middle East and Back” („Tipărituri arabe în secolul al XVIII-lea. Din Principatele Române până în Orientul Mijlociu și înapoi”).

Programul zilei de marți, 17 martie, a început cu cuvântul de deschidere al cercetătoarei Ioana Feodorov, directorul științific al proiectului TYPARABIC. Primul panel al evenimentului, moderat de Aurélien Girard, a fost dedicat actorilor care au pus bazele tiparului în Orientul Apropiat. Expertizele cercetătorilor Ioana Feodorov, Mihai Țipău, Vera Tchentsova, Aurélien Girard, Alina Kondratiuk și Habib Ibrahim au adus în prim-plan figurile emblematice și actorii cheie care au facilitat această transformare culturală și spirituală.

Cea de-a doua sesiune a zilei, desfășurată sub coordonarea cercetătorului Octavian-Adrian Nego­i­ță, a purtat titlul generic „Revisiting Spiritual Texts in Their Historical Context”. În cadrul acestui panel, dezbaterile s-au concentrat pe reevaluarea unor tipărituri prin prisma contextului lor istoric: diac. Mihail Khalid Qaramah a analizat dilema locului de origine al primei traduceri românești a Psaltirii, în timp ce pr. Charbel Nassif a prezentat rolul Psaltirilor melkite din secolul al XVIII-lea ca instrumente pentru alfabetizare, cateheză și rugăciune. Sesiunea a fost completată de prezentarea cercetătorului David Neagu, care a detaliat modul în care Grigor Marzvanetsi a utilizat operele istorice ca argumente politice în relația cu catolicii armeni.

Dr. Ioana Feodorov, directorul științific al proiectului și cercetător în cadrul Institutului de Studii Sud-Est Europene al Academiei Române, a oferit mai multe detalii despre anvergura și structura acestei inițiative academice fără precedent: „Proiectul TYPARABIC a început în anul 2021, fiind susținut printr-un grant nerambursabil de 2,5 milioane de euro acordat de Consiliul European de Cercetare (European Research Council). Am ales ca instituție gazdă a acestui proiect Institutul de Studii Sud-Est Europene al Academiei Române. Este primul astfel de proiect de studii umaniste câștigat de Academia Română la această secțiune și cu o finanțare atât de mare. Proiectul nostru are o echipă care inițial a avut 18 membri, jumătate din ei provin din țări străine, între care trei libanezi, doi preoți din Biserica Greco-Catolică Melkită din Liban și două colege ucrainene de la Kiev”.

În contextul unei crize acute de carte liturgică în Orientul Apropiat, Țara Românească a devenit un centru de iradiere a culturii ortodoxe, asumându-și misiunea de a dota comunitățile de limbă arabă cu cărțile necesare. „Proiectul se ocupă de tiparul arab, care pentru arabii creștini încă nu era o realitate în secolul al XVIII-lea, drept care un patriarh, Atanasie Dabbās, a sosit la curtea Sfântului Constantin Brâncoveanu, domn al Țării Românești, și a solicitat ajutor pentru a putea să tipărească în limba arabă, întrucât preoții și creștinii din Siria otomană nu aveau la dispoziție decât texte manuscrise, copiate de foarte mulți ani, decenii, secole, și nu aveau tipar. Și atunci, domnul muntean a decis că cel mai bun tipograf al acelui moment al curții sale, Sfântul Antim Ivireanul, este acela care va tipări pentru prima oară text arab liturgic pentru creștinii din Biserica Antiohiană”, a punctat dr. Ioana Feodorov.

Dincolo de atingerea obiectivelor stabilite la începutul proiectului, viziunea echipei de cercetare se extinde spre un viitor în care noile direcții tematice, apărute pe parcursul investigațiilor, promit să elucideze enigme încă nedezlegate ale fenomenului tiparului, a punctat directoarea științifică a proiectului. „Proiectul se încheie la 1 iulie 2026. Până atunci sperăm să avem peste 70 de articole publicate Open Access, în general în engleză și franceză, și zece titluri. Intenția noastră este să continuăm aceste cercetări și dincolo de orizontul finalului proiectului, pentru că au apărut diverse căi noi și subiecte de cercetare, între care, de pildă, ne-am ocupat de primul acatist al Maicii Domnului tipărit în arabă, care este o carte rămasă misterioasă, nu cunoaștem nici tiparnița, nici anul. Avem intenția să continuăm să cercetăm pentru a afla cine a fost primul traducător, dacă are legătură cu Ceaslovul de la București din 1702”.

În cea de-a doua zi a conferinței, miercuri, 18 martie, va avea loc cel de-al treilea panel dedicat cărților arabe tipărite timpuriu ca obiecte ale dorinței și cercetării, desfășurat sub moderarea specialistei Vera Tchentsova. Această sesiune va propune o incursiune interdisciplinară în universul circulației cărții vechi şi va fi deschisă de mgr. Giuseppe Maria Croce cu o analiză dedicată lui Cyrille Korolevskij și legăturilor sale cu România și Biblioteca Vaticanului. Discuția va continua cu intervenția părintelui Rami Wakim, care va prezenta un studiu asupra cărților arabe din secolul al XVIII-lea tipărite la Khinshāra și conservate în bibliotecile din Shuwayr și Șarba, și se va încheia cu o creionare a personalității Sfântului Antim Ivireanul făcută de către arhim. Mihail Stanciu și prof. dr. Ioan Croitoru.