Credinţa, mărturisită prin semnul Sfintei Cruci

Mai multe lăcaşuri de cult din Transilvania şi-au sărbătorit hramul la praznicul Înălţării Sfintei Cruci. Mii de credincioşi au urcat spre vetre monahale cu tradiţie, unde au avut loc adevărate pelerinaje, sau au participat la sărbătoare în parohii.

Hramul Schitului Sădinca din judeţul Sibiu a adunat şi în acest an sute de credincioşi din împrejurimi, dar şi grupuri de pelerini din întreaga ţară, ataşaţi de aşezământul monahal înfiinţat în urmă cu doar câţiva ani într-un sat depopulat. Sfânta Liturghie din ziua hramului a fost oficiată de Înaltpreasfinţitul Laurenţiu, Arhiepiscopul Sibiului şi Mitropolitul Ardealului.

Înainte de slujba religioasă, ierarhul a tuns în monahism un vieţuitor al schitului sibian, astfel încât obştea monahală de aici s-a îmbogăţit cu încă un vieţuitor ce poartă îngerescul chip. După rânduiala tunderii, ierarhul l-a felicitat pe tânărul monah şi l-a îndemnat să ducă până la capăt făgăduinţa făcută sub mantia stareţului David Stoica.

Sfânta Liturghie a fost oficiată la altarul de vară al schitului, iar în soborul de preoţi s-au aflat exarhul mănăstirilor din Arhiepiscopia Sibiului, arhimandritul Visarion Joantă, protopopul de Sibiu, Ioan Coşa, protopopul de Sălişte, Ioan Ciocan, şi alţi slujitori ai sfintelor altare din comunităţile apropiate de schit. Răspunsurile liturgice au fost date de o parte a grupului psaltic „Sfântul Andrei Şaguna  din Sibiu, condus de drd. Adrian Dobreanu.

Semnificaţiile Crucii

În cuvântul de învăţătură, IPS Mitropolit Laurenţiu a explicat credincioşilor înţelesurile sărbătorii din 14 septembrie şi le-a reamintit cele trei semnificaţii duhovniceşti al Crucii.

„Înălţarea Sfintei Cruci este un praznic împărătesc asemănător praznicelor închinate Mântuitorului Iisus Hristos şi Maicii Domnului. El se prăznuieşte prin ajunare pentru că se actualizează patima Mântuitorului Iisus Hristos din Vinerea Mare, prin Evanghelia citită astăzi la Sfânta Liturghie. Ne amintim astăzi de cele trei semnificaţii ale Crucii“ a spus ierarhul. Astfel, „prima dintre ele ne duce cu mintea la lemnul răstignirii Mântuitorului Iisus Hristos, lemn purtător de viaţă şi sfinţit cu Sângele Mântuitorului Iisus Hristos, părticele din el păstrându-se până astăzi spre mântuire, sfinţire, ajutor şi ocrotire. A doua semnificaţie a Crucii este suferinţa pe care trebuie s-o purtăm şi noi în această viaţă, nimic altceva decât şansa oferită de Dumnezeu pentru a-I mulţumi pentru toate darurile vieţii şi de a ne ajuta să izbutim până la capăt, fiind recunoscători şi nu revoltaţi împotriva Sa pentru aceste încercări. A treia semnificaţia este cea de semn, pavăză şi ocrotire“.

În continuare, IPS Mitropolit Laurenţiu a arătat că „semnul Sfintei Cruci este o mărturisire de credinţă pentru că rostim formula închinată Sfintei Treimi: «În numele Tatălui şi a Fiului şi a Sfântului Duh». Mărturisim prin aceasta că Tatăl L-a trimis în lume din iubire pe Fiul Său, Care ne-a mântuit, S-a înălţat la Ceruri şi şade de-a dreapta Tatălui. Această scurtă mărturisire de credinţă este şi o rugăciune profundă pentru că oferim lui Dumnezeu mintea, inima şi puterile fizice. Toate aceste trei semnificaţii sunt pentru noi şansa mântuirii noastre“, a subliniat IPS Mitropolit Laurenţiu.

La final, Părintele Mitropolit a oferit distincţia „Crucea şaguniană pentru clerici“ stareţului de la Schitul Sădinca, protosinghelul David Stoica. De asemenea, primarul comunei Loamneş, Maria Greavu, a primit distincţia „Crucea şaguniană pentru mireni“.

Schitul de la Sădinca a fost înfiinţat în 2003, când părintele David Stoica a venit în satul sibian pentru a întemeia o comunitate monahală. În 2006, schitul a fost sfinţit, iar de atunci aşezământul monahal a devenit un important centru spiritual din Arhiepiscopia Sibiului.

Hramuri la Lupşa şi Prislop

Înaltpreasfinţitul Irineu, Arhiepiscop al Alba Iuliei, a oficiat Sfânta Liturghie la Mănăstirea Lupşa, judeţul Alba, cu ocazia hramului. Mănăstirea are o biserică veche cu hramul „Sfântul Nicolae“, datând din anul 1429, biserică ce a fost resfinţită în anul 2009, iar noua biserică are hramurile „Înălţarea Sfintei Cruci“ şi „Sfântul Siluan Athonitul“. Mănăstirea Lupşa a fost resfinţită în 1992.

Lăcaşul de cult este unul din cele mai vechi aşezări monahale de pe Valea Arieşului. Fiind întemeiată de călugării ce sihăstreau în Ţara moţilor a avut de la început un mare rol duhovnicesc pentru satele din apropiere. Călugării duceau viaţă isihastă în post şi rugăciune şi ţineau strânsă legătura cu Mănăstirea Peri din nordul Maramureşului şi cu mănăstirile din Moldova, de unde aduceau cărţi de slujbă. Viaţa monahală susţinută de călugări a durat până în 1820, când, din cauza presiunilor antiortodoxe, mănăstirea a fost desfiinţată iar călugării au fost alungaţi de autorităţile habsburgice. În 1992 la solicitarea credincioşilor, Centrul Eparhial al Alba Iuliei a reînfiinţat aşezământul mănăstiresc cu obşte de călugări.

Preasfinţitul Gurie, Episcopul Devei şi Hunedoarei a oficiat Sfânta Liturghie la hramul Mănăstirii Prislop, judeţul Hunedoara, alături de Preasfinţitul Andrei Făgărăşanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Sibiului.

Hram la Mănăstirea Căşiel

Mănăstirea „Înălţarea Sfintei Cruci“ de la Căşiel, din judeţul Cluj, şi-a sărbătorit hramul sâmbătă, 14 septembrie. Preasfinţitul Vasile Someşanul, Episcopul-vicar al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului şi Clujului, a oficiat Sfânta Liturghie, apoi a rostit un cuvânt de învăţătură despre iubirea supremă a Mântuitorului Iisus Hristos pentru întreaga omenire. Au fost prezenţi la hramul Mănăstirii Căşiel, mulţime de pelerini veniţi din diferite zone ale ţării, din judeţele Maramureş, Cluj, Bistriţa şi Alba. Credincioşii au venit la sfânta mănăstire încă din ajun pentru a participa la slujbele speciale oficiate aici. Cu acest prilej s-au putut închina la părticica din lemnul Sfintei Cruci şi sfintelor moaşte păstrate la acest aşezământ monahal.

Biserica Mănăstirii Căşiel, situată la 25 de kilometri de oraşul Dej, este un cunoscut monument istoric. Aşezământul a fost întemeiat în jurul anului 1765 pe vatra unui schit mai vechi din sec al XVII-lea. După câţiva ani de la înfiinţare, biserica mănăstirii a fost distrusă. În anul 1991, de Înălţarea Sfintei Cruci, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotărât reînfiinţarea Mănăstirii Căşiel, cu obşte de maici. La Mănăstirea Căşiel vieţuiesc în prezent 29 de maici sub îndrumarea duhovnicească a stareţei Varvara Georgiu şi a duhovnicului Serafim Bădilă.

Sărbătoare la Cluj-Napoca

Singura biserică din municipiul Cluj-Napoca ce poartă hramul „Înălţării Sfintei Cruci“ a fost, sâmbătă, 14 septembrie, în sărbătoare. Parohia a fost înfiinţată la 8 martie 1991, iar piatra de temelie a bisericii fost pusă cinci ani mai târziu, în 1996. Construcţia bisericii a durat mai bine de 10 ani, fiind sfinţită în 2007 de vrednicul de pomenire mitropolitul Bartolomeu. Cu ocazia sărbătoririi hramului, credincioşii din Parohia „Înălţarea Sfintei Cruci“  din Cluj-Napoca au participat la Sfânta Liturghie. Slujba a fost oficiată de un sobor de nouă preoţi şi diaconi, în frunte cu preoţii slujitori, Iulian Benche şi Gavril Vârva. Din sobor au făcut parte pr. prof. dr. Vasile Stanciu, decanul Facultăţii de Teologie Ortodoxă din Cluj-Napoca, ca delegat din partea Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului şi Clujului, şi pr. Ioan Chirilă, preşedintele Senatului Universităţii „Babeş-Bolyai“.

În cadrul cuvântului de învăţătură, pr. Ioan Chirilă a vorbit despre însemnătatea Sfintei Cruci în viaţa creştinilor. Pr. prof. Vasile Stanciu a adresat, la rândul său, un cuvânt duhovnicesc în care a amintit despre bucuria praznicului şi despre jertfa Mântuitorului pe Cruce. La finalul slujbei părintele Iulian Benche a mulţumit preoţilor pentru prezenţa la hramul bisericii şi a evidenţiat realizările parohiei din ultimii ani pe plan misionar-pastoral şi social.

Ritualul de înălţare al Sfintei Cruci

Credincioşii clujeni s-au adunat, de asemenea, în număr mare la Catedrala mitropolitană pentru a participa la slujbele speciale închinate sărbătorii Înălţării Sfintei Cruci. Programul liturgic a început de vineri seara, 13 septembrie, cu slujba Vecerniei şi a Privegherii oficiate de soborul de preoţi şi diaconi ai Catedralei. Un moment special din cadrul slujbei l-a reprezentat ritualul Înălţării Sfintei Cruci, prin care Crucea a fost înălţată în cele patru colţuri ale lumii în timp ce strana a rostit de 500 de ori „Doamne miluieşte“.

Potrivit pr. Simeon Pintea, acest ritual de înălţare a Sfintei Crucii vine în semn de binecuvântare a tuturor zonelor din lume pentru care, prin Cruce a venit mântuirea.

„Această rânduială este unică, în felul ei, iar faptul că se cântă de 500 de ori «Doamne miluieşte» înseamnă, după valoarea numerică a acestor cuvinte, că Dumnezeu este mântuitor şi aduce binele. De aceea şi noi repetăm şi cântăm în faţa Cinstitei Cruci, «Doamne miluieşte»“, a spus pr. Simeon Pintea.

În ziua praznicului, s-a oficiat Sfânta Liturghie de către un sobor de preoţi şi diaconi în frunte cu exarhul mănăstirilor din Arhiepiscopia Clujului, arhimandritul Dumitru Cobzaru. După momentul citirii pericopei evanghelice, arhimandritul Samuel Cristea, duhovnicul Seminarului Teologic Ortodox din Cluj-Napoca, a adresat celor prezenţi un cuvânt de învăţătură vorbind despre Evanghelia citită cu prilejul praznicului Înălţării Sfintei Cruci.

„Domnul răstignit este Chipul adevăratei puteri şi adevăratei stăpâniri. Numai cel ce are smerenie, dragoste şi respect pentru libertatea altuia poate stăpâni cu adevărat. De aceea Hristos, vorbindu-le ucenicilor săi înainte de Patimi, le arată că ei nu trebuie să fie ca stăpânitorii acestei lumi, care stăpânesc prin forţă, ci să stăpânească prin smerenie şi prin respectarea libertăţii celorlalţi“, a spus arhimandritul Samuel Cristea. Răspunsurile la Sfânta Liturghie au fost date de Grupul „Maria“ din Sebeş.

Pelerinaj la Nuşeni

Cu binecuvântarea Înaltpreasfinţitului Andrei, Arhiepiscopul Vadului, Feleacului şi Clujului şi Mitropolitul Clujului, Maramureşului şi Sălajului, au fost aduse joi, 12 septembrie, la Mănăstirea „Sfântul Proroc Ilie Tesviteanul“ de la Nuşeni, judeţul Bistriţa-Năsăud, moaştele Sfântului Mucenic Modest, Patriarhul Ierusalimului. Racla cu sfintele oseminte a fost adusă din Grecia de către stareţul Mănăstirii Kato Xenia, arhimandritul Nectarie. Cu acest prilej, la Mănăstirea „Sfântul Proroc Ilie Tesviteanul“ de la Nuşeni a fost celebrată Slujba Vecerniei cu Litie. Din sobor a făcut parte exarhul mănăstirilor din Arhiepiscopia Clujului, arhimandritul Dumitru Cobzaru, delegatul oficial al Centrului eparhial. La finalul Sfintei Liturghii, părintele Nectarie, stareţul Mănăstirii Kato Xenia din Grecia a adresat un cuvânt de învăţătură în care a vorbit credincioşilor despre viaţa Sfântului Modest, făcând o trimitere apoi la viaţa duhovnicească a creştinilor ortodocşi, care trebuie să se întemeieze pe iubirea frăţească. Programul liturgic la Mănăstirea Nuşeni a continuat vineri cu săvârşirea Sfintei Liturghii. După terminarea slujbei, credincioşii prezenţi s-au putut închina raclei cu moaştele Sfântului Mucenic Modest, iar la sfârşit arhimandritul Nectarie, însoţit de arhimandritul Mihail Bălan, stareţul Mănăstirii Râşca din judeţul Suceava, au plecat spre acest aşezământ monahal moldav, care şi-a serbat hramul de Înălţarea Sfintei Cruci.