De marea sărbătoarea a Intrării în biserică a Maicii Domnului, joi, 21 noiembrie, Schitul „Vovidenia” al Mănăstirii Neamț și-a sărbătorit hramul. Cu acest prilej, Înaltpreasfințitul Părinte Teofan,
Emanuil Gojdu a fost comemorat la Sibiu
Cei 210 ani trecuţi de la naşterea lui Emanuil Gojdu au fost comemoraţi la Sibiu printr-o conferinţă care a avut loc joi, 9 februarie, în foaierul Bibliotecii ASTRA. Organizată de instituţia sibiană, prin eforturile bibliotecarei Irina Racoviţan, conferinţa a adunat oameni de cultură din oraş, interesaţi să cunoască mai multe despre viaţa şi activitatea lui Emanuil Gojdu. Personalităţile academice invitate să vorbească despre marele mecena al românilor din Transilvania şi Ungaria au fost pr. acad. prof. dr. Mircea Păcurariu, pr. prof. univ. dr. Aurel Pavel, prof. univ. dr. Titus Serediuc şi prof. univ. dr. Corvin Lupu. O parte dintre lucrările, portretele şi alte obiecte aparţinând lui Emanuil Gojdu şi aflate acum în fondurile Bibliotecii ASTRA, ale Facultăţii de Teologie Ortodoxă "Sfântul Andrei Şaguna" din Sibiu şi în colecţii personale au fost expuse în foaierul bibliotecii.
Fundaţia "Gojdu" Prima prelegere a aparţinut părintelui acad. prof. dr. Mircea Păcurariu, care a detaliat atât biografia marelui Gojdu, cât şi activitatea sa ca demnitar, om de cultură şi apărător al românismului. "În Revoluţia din 1848 a avut atitudine moderată. A considerat că dacă revoluţionarii maghiari vor reuşi să obţină independenţa statului maghiar, vor acorda drepturi şi românilor. De aceea, în cadrul unei consfătuiri la care a luat parte şi Ioan Dragoş, în acele momente dramatice, s-a redactat şi o proclamaţie către români, spunându-le să nu recurgă la atacuri împotriva maghiarilor pentru că aceştia îi vor ajuta. Printre altele, cereau independenţa Bisericii româneşti faţă de cea sârbească şi folosirea limbii române în biserica românească din Pesta", a spus pr. Mircea Păcurariu. Pr. Aurel Pavel, prodecanul Facultăţii de Teologie din Sibiu, a prezentat un istoric al Fundaţiei "Gojdu", rolul acesteia în propăşirea românilor din Transilvania, precum şi eforturile actuale depuse de Mitropolia Ardealului şi de autorităţile române de a recăpăta bunurile lăsate de Emanuil Gojdu prin testament şi luate în mod abuziv de statul ungar. Aspecte importante din activitatea marelui Gojdu au fost evidenţiate şi de ceilalţi invitaţi. (Ş.M.)