Ziua de 15 noiembrie marchează, în Biserica noastră, atât începutul Postului Nașterii Domnului, cât și pomenirea Sfântului Cuvios Paisie de la Neamț. Între lăcașurile care îl au ocrotitor spiritual pe marele stareț isihast se numără și biserica Parohiei „Șerban Vodă” din Protopopiatul Sector 4 Capitală, care și-a sărbătorit hramul de toamnă prin rugăciune. Bogatul program liturgic care a marcat sărbătoarea comunității parohiale a debutat în ajunul zilei de pomenire a sfântului.
„Foametea, o tragedie umană care trebuie rezolvată rapid“
Secretarul general al Consiliului Ecumenic al Bisericilor (CEB), Olav Fykse Tveit, a cerut în mod expres, în faţa personalului instituţiei respective, o mai bună mobilizare cu privire la situaţia dezastruoasă din Somalia. Tveit a afirmat că "aprovizionarea cu alimente este blocată în momentul de faţă în Somalia, o ţară afectată de foamete, iar consecinţa directă a acestui fapt este că tot mai mulţi oameni mor. Cei care se opun ajutorului umanitar sunt total inumani şi ar trebui condamnaţi în mod direct".
Din punctul de vedere al secretarului CEB, în momentul de faţă nu se fac suficiente eforturi pentru a ajuta populaţia somaleză afectată de foamete. Seceta din Somalia a produs în acest an o foamete teribilă în regiune, determinând milioane de persoane să plece din ţară sau să caute alte locuri unde există hrană. Olav Fykse Tveit a mai subliniat faptul că "foametea este o tragedie umană care trebuie rezolvată rapid, dincolo de luptele politice cunoscute de fiecare ţară în parte. Comunitatea internaţională, şi în special Bisericile din Africa şi toate agenţiile internaţionale legate de Biserici şcreştineţ trebuie să pună rapid la dispoziţie ajutorul lor. Se află vieţi nevinovate la mijloc". Tveit a afirmat că instituţia CEB sprijină partenerii săi din Somalia şi din întregul Corn al Africii, şi în special Alianţa ACT, care grupează 111 Biserici şi agenţii care lucrează în domeniul umanitar. O delegaţie ecumenică, în vizită de solidaritate în Myanmar (Birmania) Statul Myanmar a primit o delegaţie ecumenică din partea Consiliului Ecumenic al Bisericilor. Vizita delegaţiei ecumenice este una de solidaritate şi face parte din programul iniţiat de CEB care se adresează ajutorării statelor afectate de conflicte de ordin politic şi social. Delegaţia a fost alcătuită din cinci membri ai Comitetului Central al CEB şi care sunt, totodată, reprezentanţi ai Bisericilor din ţările asiatice vecine cu Myanmar. Înainte de sosirea în statul în cauză, reprezentanţii CEB au vizitat o tabără de refugiaţi din Myanmar aflaţi în Thailanda. Refugiaţii nu doresc să se mai întoarcă în ţara natală din cauza conflictelor sociale şi politice şi aşteaptă în momentul actual o decizie favorabilă privind primirea unui azil politic din partea altor state asiatice. Pastorul Rothangliani Chhangte, reprezentant al Bisericilor Baptiste din America, a declarat că este de datoria comunităţii internaţionale să conştientizeze problemele din Myanmar şi să permită acestor refugiaţi să obţină azilul pe motive politice în statele asiatice vecine. "Este, de asemenea, necesară redeschiderea procesului de înregistrare în cadrul taberelor de refugiaţi aflate în Thailanda. Sunt peste 150.000 de persoane care locuiesc în aceste tabere aflate pe frontiera dintre Myanmar şi Thailanda. (...) În 2005, guvernul thailandez a deschis procedura de înregistrare a persoanelor respective, însă a renunţat la ea aproape imediat şi a respins orice redeschidere ulterioară. O parte dintre refugiaţi şi-au găsit un loc în Statele Unite, câteva state din Europa, Canada şi Australia." Cu alte cuvinte, ţările asiatice vecine au refuzat efectiv orice încetăţenire a refugiaţilor din Myanmar. Refugiaţii sunt în mare parte deznădăjduiţi, deoarece nu se pot întoarce în ţara lor natală, dar nici nu pot emigra cu uşurinţă în momentul de faţă. După discuţia cu autorităţile eclesiale din Myanmar, membrii delegaţiei ecumenice au declarat că "statul respectiv evoluează lent într-unul democratic. Noua tendinţă politică constă în introducerea noilor măsuri într-un mod prea lent, un fapt care nu este încurajat de populaţia care a suferit foarte mult în ultimii ani". Iranul confiscă 6.500 de Biblii Autorităţile iraniene au confiscat recent peste 6.500 de Biblii. Teama principală a guvernului în momentul de faţă este generată de creşterea explozivă a convertirilor în rândul populaţiei. În ciuda faptului că Iranul este, alături de Pakistan, o ţară unde pedepsele cu moartea sunt adesea utilizate împotriva populaţiei creştine, oamenii continuă să se convertească la creştinism. Agenţia creştină Mohabat News din Iran a stipulat faptul că nu se cunosc multe detalii despre capturarea celor 6.500 de exemplare ale Sfintei Scripturi de către autorităţile iraniene. Singurele amănunte importante constau în momentul de faţă în declaraţiile lui Majid Abhari, membru al Consiliului pe probleme sociale din Parlamentul iranian. Abhari a declarat că "misionarii şcreştiniţ bazaţi pe multe fonduri şi propagandă vor să ne influenţeze tinerii". El a specificat că propaganda creştină trebuie împiedicată, şi acesta a fost motivul principal pentru care Bibliile au fost confiscate. "Punctul central al acestei probleme care ar trebui rezolvată de agenţiile secrete, juridice şi religioase este că toate religiile doresc să se întărească împotriva Islamului, altfel cum putem explica acest număr enorm de Biblii?" Convertirea de la Islam la o altă religie, cunoscută şi drept apostazie, este considerată drept un act delict în Iran, iar oamenii sunt de regulă arestaţi şi judecaţi. Legislaţia recentă, nepromulgată încă, încearcă să propună pedeapsa cu moartea pentru un astfel de act. Agenţia Mohabat News a mai declarat că în luna noiembrie a anului 2010, un transport de 300 de Biblii a fost identificat, iar cărţile au fost luate şi arse. Mai multe biserici creştine din Iran au fost închise pentru a descuraja convertirile. De asemenea, agenţia Mohabat News susţine că autorităţile iraniene sunt efectiv speriate de numărul mare de convertiri la creştinism din ultimele decenii. Faptul cel mai ameninţător este că aceste convertiri continuă, în ciuda arestărilor şi a persecuţiilor îndreptate împotriva creştinilor. Mohabat News încheie comunicatul cu o întrebare simplă: "Iranul se consideră drept singurul ghid responsabil pentru minţile oamenilor. De ce se tem, aşadar, atunci când se importă şi se distribuie cărţi religioase care nu ţin de Islam?"