Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Actualitate religioasă Știri Hramul Mănăstirii Putna, moment istoric

Hramul Mănăstirii Putna, moment istoric

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Știri
Un articol de: Raluca Brodner,   Constantin Ciofu - 16 Aug, 2010

Credincioşii din toată ţara au participat ieri la hramul Mănăstirii Putna din judeţul Suceava. Cu acest prilej, pictura bisericii voievodale a fost sfinţită de către Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române. Totodată, aşezământul monahal a primit al doilea hram pe Sfântul Voievod Ştefan cel Mare.

 

Pelerinii din toată ţara au venit încă de sâmbătă după-amiază la Mănăstirea Putna pentru a participa la slujba hramului Adormirii Maicii Domnului. Oamenii au intrat în prima ctitorie a Sfântului Ştefan cel Mare şi s-au închinat icoanelor din sfântul lăcaş, dar şi la mormântul slăvitului voievod.

 

 

Slujba Privegherii a fost oficiată de către Înalt Preasfinţitul Teofan, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, înconjurat de un sobor de 30 de preoţi şi diaconi. La această slujbă au mai asistat IPS Pimen, Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor, IPS Serafim, Arhiepiscop de Ottawa şi Canada, şi PS Emilian Lovişteanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Râmnicului. La final, IPS Mitropolit Teofan a rostit un cuvânt de învăţătură în care a vorbit despre semnificaţia sărbătorii Adormirii Maicii Domnului. Duminică dimineaţă, programul liturgic dedicat hramului a continuat cu slujba Aghezmei, Taina Sfântului Maslu şi Acatistul Adormirii Maicii Domnului. În jurul orei 9:00, soborul de preoţi s-a îndreptat către stăreţia Mănăstirii Putna pentru a-i întâmpina pe ierarhii prezenţi la această sărbătoare. Pe scările din faţa stăreţiei, un grup de buciumaşi a intonat un cântec specific zonei Bucovinei.

 

 

Sfinţirea picturii din biserica voievodală

 

 

Soborul de ierarhi format din Preafericitul Părinte Daniel, IPS Teofan, IPS Pimen, IPS Serafim, PS Meletie, Episcopul Hotinului, PS Irineu, Episcop de Nijinski şi Prilunski, PS Corneliu, Episcopul Huşilor, PS Varsanufie Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor, PS Calinic Botoşăneanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Iaşilor, PS Emilian Lovişteanul şi PS Ioachim Băcăuanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Romanului şi Bacăului, alături de preoţii şi diaconii prezenţi, s-a îndreptat către biserica Mănăstirii Putna, unde avut loc slujba de sfinţire a picturii. Întâistătătorul Bisericii noastre a uns pictura din sfântul altar şi catapeteasma cu Sfântul şi Marele Mir, iar cea din naos, pronaos şi pridvor a fost pecetluită, rând pe rând, de către ceilalţi ierarhi. În cuvântul adresat celor prezenţi, Preafericitul Părinte Daniel a remarcat că sfinţirea picturii mănăstirii sucevene "este o zi de mare sărbătoare pentru toţi creştinii, care au evlavie la Sfântul Voievod Ştefan cel Mare".

 

 

"Act Patriarhal" de instituire a celui de-al doilea hram

 

 

Pe un podium special amenajat în curtea sfântului lăcaş a fost săvârşită apoi Sfânta Liturghie. A fost prezent Preafericitul Părinte Daniel, împreună cu ierarhii amintiţi, un sobor de 70 de preoţi şi diaconi. PS Varsanufie Prahoveanul a citit Actul Patriarhal de instituire al celui de-al doilea hram al bisericii Mănăstirii Putna, pomenirea Sfântului Voievod Ştefan cel Mare. După acest moment, s-a intonat troparul Sfântului Voievod Ştefan cel Mare. Părintele Patriarh Daniel a oferit Actul Patriarhal Înalt Preasfinţitului Pimen. În timp ce soborul de ierarhi, preoţi şi diaconi s-a împărtăşit, mai multe grupuri de credincioşi şi copii din Bucovina au intonat pricesne şi cântări închinate Maicii Domnului. La sfârşitul slujbei, PF Patriarh Daniel a acordat Ordinul "Sfântul Ştefan cel Mare pentru clerici" arhim. Melchisedec Velnic, stareţul Mănăstirii Putna. De asemenea, Medalia "Sfântul Vasile cel Mare" a fost oferită mai multor monahi ai Mănăstirii Putna, care s-au evidenţiat în susţinerea lucrărilor de pictură a bisericii voievodale.

 

 

Părintele Patriarh Daniel a mai înmânat Ordinul "Sfântul Ştefan cel Mare pentru mireni" pictorului Mihail Moroşan, lui Radu Enache, domnului Florinel Andrei şi lui Corneliu Paraschivescu, şi a dăruit arhim. Melchisedec Velnic o cruce de binecuvântare pentru biserica Mănăstirii Putna, dar şi o serie de cărţi apărute la Editura "Basilica" a Patriarhiei Române.

 

 

Putna, "Ierusalimul neamului românesc"

 

 

A urmat cuvântul IPS Pimen, care a subliniat faptul că Putna este "Ierusalimul neamului românesc, iar mormântul Sfântului Ştefan cel Mare este altarul conştiinţei naţionale". "Pentru noi, românii, ziua de 2 iulie trebuie să fie zi naţională, iar Sfântul Voievod Ştefan cel Mare este erou al întregului nostru popor. În Actul Patriarhal, care hotărăşte ca data de 2 iulie să fie al doilea hram al Mănăstirii Putna, s-a împlinit un crez al poetului Mihai Eminescu", a spus IPS Pimen. Mai departe, arhim. Melchisedec Velnic a făcut referire la istoria Mănăstirii Putna şi la cum s-a ajuns ca străvechiul sfânt lăcaş să fie pictat.

 

 

"Maica Domnului este lumina vieţii creştinilor"

 

 

"Cheia pentru înţelegerea sărbătorii de astăzi este versetul din Sfânta Evanghelie: "Fericit este pântecele care te-a purtat şi fericiţi sunt sânii care Te-au alăptat", adică fericită este mama care Te-a născut, Te-a alăptat şi Te-a arătat lumii. Prin aceasta vedem că cinstirea Maicii Domnului este o fericire. Mântuitorul face o legătură între Maica Domnului, mama care L-a născut, şi Biserică. Înţelegem din Evanghelie că Maica Domnului este icoana vieţii spirituale a Bisericii. Aşa cum ea a ascultat pe Dumnezeu-Cuvântul, L-a interiorizat, L-a născut trup, noi suntem chemaţi să interiorizăm cuvântul lui Dumnezeu, să-l facem roditor şi să-l naştem duhovniceşte. De aceea Maxim Mărturisitorul a spus că sufletul creştinului este fecioară şi maică. Fecioară, dacă rămâne credincios lui Dumnezeu, şi maică duhovnicească este sufletul creştinului care dă rodire virtuţilor, roadelor duhovniceşti: credinţa, dragostea, pacea, bunătate, milostenia. Prin aceste roade ne asemănăm cu Maica Domnului", a spus Preafericitul Părinte Patriarh Daniel în cuvântul de învăţătură.

 

 

În continuare, Părintele Patriarh a îndemnat toată suflarea credincioşilor să o cinstească pe Maica Domnului şi să urmeze pilda ei - pilda de smerenie, de ascultare, de credinţă, de dragoste milostivă.

 

 

"Sărbătoarea aceasta este cea mai mare din cele nouă sărbători închinate Maicii Domnului în calendarul ortodox, din care cinci sunt însemnate cu cruce roşie. Este ziua în care a trecut de la viaţa pământească la cea cerească. Sărbătoarea este instituită de Biserică, nu pe baza Sfintei Scripturi - ultima referinţă despre prezenţa Maicii Domnului este cea din Faptele Apostolilor, unde înainte de momentul Pogorârii Duhului Sfânt se spune că alături de Apostoli, soţiile lor era şi mama lui Iisus -, ci aflăm din Tradiţie că Fecioara Maria a adormit, în sensul că a trecut cu sufletul său la viaţa veşnică, la 11 ani după Înălţarea la cer a Mântuitorului Iisus Hristos", a adăugat Patriarhul României.

 

 

Întâistătătorul Bisericii noastre a evidenţiat faptul că Maica Domnului a fost ridicată la cer de către Mântuitorul Hristos "pentru că nu putea să intre în descompunere trupul prin care Dumnezeu-Cuvântul s-a Întrupat. După cum, în timpul naşterii Mântuitorului Iisus Hristos din Maica Domnului, trupul ei a rămas nestricat, feciorelnic, integru, tot aşa în timpul Adormirii ei, şi apoi al mutării la ceruri, trupul ei a rămas nestricăcios. Sfântul Ioan Damaschinul a sistematizat cele spuse de Tradiţie şi a arătat că această mutare, care nu este numită nici înviere, nici înălţare la cer, ci mutare. Este o mutaţie existenţială, trece prin moarte, dar nu rămâne în moarte fizică, este un dar de la Dumnezeu de cinstire a Maicii Domnului faţă de toţi sfinţii. O rugăm pe Maica Domnului să ne izbăvească din nevoi, din suferinţă, din încercări, ca să nu ne pierdem. Maica Domnului este lumina vieţii creştinilor. Să întărim credinţa, să sporim dragostea faţă de semenii noştri şi faţă de biserică şi faţă de ţara noastră. Să nu uităm ţara şi credinţa, pe care le-am primit de la părinţii noştri, şi să ajutăm în jurul nostru!"

 

 

"O mare sărbătoare pentru românii de pretutindeni"

 

 

Credincioşii veniţi la sărbătoarea Mănăstirii Putna s-au bucurat de sfintele slujbe, dar şi de momentul solemn, prilejuit de sfinţirea picturii. "Am venit în pelerinaj să ne rugăm Maicii Domnului. Ne-am rugat pentru sănătate spor şi ajutor. Aseară am participat la slujba Privegherii, iar astăzi de la ora 6:00 am venit din nou la mănăstire pentru a ne ruga. Este o mare sărbătoare pentru românii de pretutindeni şi pentru Mănăstirea Putna, a cărei pictură a fost sfinţită. Este foarte frumos aici, în curtea Sfântului Voivod Ştefan cel Mare, la care avem evlavie mare", a spus Mărioara Hali din localitatea Marginea, judeţul Suceava. "De dimineaţă ne-am trezit, ne-am rugat şi apoi am venit aici la sfânta slujbă. Ne-am rugat pentru sănătate. Plec de aici cu bucuria că am putut veni la acest hram", a declarat Zamfira Spânu din Vicovu de Jos, judeţul Suceava.