De marea sărbătoarea a Intrării în biserică a Maicii Domnului, joi, 21 noiembrie, Schitul „Vovidenia” al Mănăstirii Neamț și-a sărbătorit hramul. Cu acest prilej, Înaltpreasfințitul Părinte Teofan,
Hramul Mănăstirii Solca, sărbătorit după 236 de ani
Marți, 29 iunie 2021, la praznicul Sfinților Apostoli Petru și Pavel, Înaltpreasfințitul Părinte Calinic, Arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților, s-a aflat în mijlocul obștii monahale de la Mănăstirea Solca, județul Suceava.
Mănăstirea, ctitorie a domnului moldovean Ștefan Tomșa, a îmbrăcat veșminte de sărbătoare cu prilejul primului hram, sărbătorit după 236 de ani, lăcașul de cult fiind închis în timpul ocupării Bucovinei de către Imperiul Habsburgic.
Ierarhul a săvârșit Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie, înconjurat de un sobor de preoți și diaconi, la Altarul de vară din incinta mănăstirii. Din soborul slujitor a făcut parte și părintele arhimandrit Melchisedec Velnic, exarh al mănăstirilor din cadrul Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților și stareț al Mănăstirii Putna.
În cuvântul de învățătură rostit, Înaltpreasfințitul Părinte Arhiepiscop Calinic a prezentat aspecte importante din viețile Sfinților Apostoli Petru și Pavel, a vorbit despre momentul revelator pentru Sfântul Apostol Pavel de pe drumul Damascului şi despre semnificația Postului Sfinților Apostoli Petru și Pavel. „După o viaţă pusă în slujba Evangheliei, Sfinţii Apostoli stau acum «înaintea Tronului și înaintea Mielului, îmbrăcaţi în veșminte albe și având în mână ramuri de finic», după cum ne asigură Apocalipsa 7, 9.
Biserica a rânduit un post înaintea prăznuirii Sfinţilor Apostoli, amintindu-ne de postul pe care aceşti verhovnici l-au ţinut înaintea luării unei hotărâri importante, arătându-se întotdeauna flămânzi numai de Cuvântul lui Dumnezeu. În vechime se numea Postul Cincizecimii, în amintirea darurilor Sfântului Duh pogorâte peste Sfinţii Apostoli”.
În continuare, părintele arhimandrit Melchisedec Velnic a vorbit despre cele trei așezăminte monahale redeschise de Înaltpreasfințitul Părinte Arhiepiscop Calinic, printre care și Mănăstirea Solca. „Mănăstirea Solca este cea dintâi redeschisă de Înaltpreasfinția Sa. Ctitorită de voievodul Ștefan Tomșa al II-lea în anul 1621, a fost desființată în 29 aprilie 1785 de către Imperiul Habsburgic. Restabilirea vieții monahale la Solca, prin reînființarea mănăstirii, a fost aprobată în permanența Consiliului eparhial din 18 noiembrie 2020. Mănăstirea a fost închisă o perioadă de 236 de ani”.
La final, starețul Mănăstirii Solca, părintele protosinghel Elefterie Ionesie, cel de-al 25-lea stareț al așezământului monahal și primul după 236 de ani, a mulțumit ierarhului pentru binecuvântare, soborului și credincioșilor pentru prezență și autorităților locale pentru sprijinul dat mănăstirii încă de la reînființare.
Mănăstirea Solca a fost construită între anii 1612 și 1622, fiind așezată sub ocrotirea Sfinților Apostoli Petru și Pavel. În anul 1775, după ce Imperiul Habsburgic a ocupat Bucovina, așezământul monahal a fost închis, iar biserica mănăstirii a fost transformată în biserică parohială.
Reorganizarea vieții monahale la Mănăstirea Solca a fost o prioritate a Înaltpreasfințitului Părinte Calinic, anunțată la scurt timp după întronizarea ca Arhiepiscop al Sucevei și Rădăuților.