Lucrarea Sfântului Constantin hrăneşte şi uneşte Biserica Ortodoxă de pretutindeni

Preafericirea Voastră,

Înalţipreasfinţiţi şi Preasfinţiţi Ierarhi, Preacuvioşi şi Preacucernici Părinţi,

Fraţi şi surori întru Hristos,

Din toată inima Vă felicit cu prilejul împlinirii a 300 de ani de la moartea martirică a Domnului Ţării Româneşti, Constantin Brâncoveanu, a celor patru fii ai lui - Constantin, Ştefan, Radu, Matei, şi a sfetnicului Ianache.

În cei 26 de ani de domnie, Sfântul Constantin Brâncoveanu a creat o epocă de dezvoltare şi renaştere statală, culturală şi spirituală. În tot sud-estul Europei şi parţial în Asia, Ţara Românească a devenit un stat de frunte, care apără nu numai identitatea naţională şi cea religioasă a poporului român, ci şi dreapta credinţă şi sfinţenia întregii Biserici Ortodoxe de pretutindeni. Bisericile, mănăstirile şi centrele culturale înfiinţate de Sfântul Constantin Brâncoveanu până în prezent hrănesc conştiinţa naţional-spirituală a poporului român; dar precum Mântuitorul Iisus Hristos avea grijă nu doar de poporul evreu, ci şi de toată omenirea, de asemenea, şi Sfântul gândeşte nu doar la poporul propriu, ci şi la toată creştinătatea. Tot aşa şi Constantin Brâncoveanu, vrednicul continuator al lucrării ocrotitorului său sfânt, Constantin cel Mare, a îndreptat grija sa şi spre alte popoare ortodoxe - georgieni, greci, slavi şi arabi.

În mod deosebit trebuie să amintim de grija reciprocă a Bisericilor Ortodoxe Georgiene şi a celei Române. Întâi de toate trebuie să amintim de marea personalitate de origine georgiană Sfântul Antim Ivireanul, care, ajungând în Ţara Românească, întâi a devenit Episcop de Râmnicu-Vâlcea, iar apoi Mitropolit al Ungrovlahiei, contribuind enorm la întărirea şi dezvoltarea credinţei şi culturii ortodoxe nu doar în Ţara Românească, ci şi în toată Ortodoxia. Pe de altă parte, Sfântul Constantin Brâncoveanu făcea mari donaţii mănăstirilor georgiene din Sfântul Munte - Iviron şi celui din Ierusalim cu hramul Sfintei Cruci. În mod deosebit trebuie să spunem de faptul trimiterii primei tiparniţe georgiene de către Sfântul Constantin către regele georgian Vakhtang al VI-lea, cu ajutorul căreia, începând cu anul 1709, în Tbilisi s-au tipărit Sfânta Evanghelie, Psaltire, Liturghier, cărţi religioase, liturgice şi de alt conţinut. După trecerea celor 300 de ani, lucrarea Sfântului Constantin şi acum hrăneşte şi uneşte Biserica Ortodoxă de pretutindeni, dovadă acestui fapt fiind şi întâlnirea şi slujirea noastră de astăzi.

Încă o dată, cu toată inima şi sufletul, în numele Bisericii Ortodoxe Georgiene, Vă felicit cu aniversarea de astăzi şi Vă urez bucurii duhovniceşti şi binecuvântări de la Dumnezeu.

† Ilie al II-lea

Patriarhul - Catolicos al Întregii Georgii,

Arhiepiscop de Mtskheta şi Tbilisi,

Mitropolit de Pitsunda şi Sukhumi