Joi, 14 ianuarie, în seara dinaintea zilei în care trupul neînsufleţit al părintelui academician Mircea Păcurariu a fost înmormântat, un sobor de preoţi şi diaconi a oficiat o slujbă de pomenire în Catedrala Mitropolitană din Sibiu.
La căpătâiul celui care a fost cel mai mare istoric al Bisericii Ortodoxe Române s‑au strâns numeroşi preoţi, familia, rude, apropiaţi, ucenici şi cunoscuţi pentru a se ruga Bunului Dumnezeu să aşeze sufletul părintelui academician Mircea Păcurariu în sălaşurile drepţilor.
În soborul slujitor s‑au aflat vicarul‑administrativ al Arhiepiscopiei Sibiului, arhimandritul Ioachim Tomoiagă, decanul Facultăţii de Teologie Ortodoxă „Sfântul Andrei Şaguna” din Sibiu, pr. conf. dr. Daniel Buda, cadre didactice universitare, consilieri eparhiali, protopopi şi alţi slujitori ai sfintelor altare.
Cuvântul de evocare din cea de a doua seară de priveghi a revenit pr. Emanuel Tăvală, consilierul cultural al Arhiepiscopiei Sibiului şi cadru didactic universitar. Părintele Emanuel Tăvală a rostit un cuvânt din partea ucenicilor părintelui Mircea Păcurariu şi a evidenţiat nobleţea sufletească şi tactul pedagogic ale marelui istoric, de care a dat dovadă atunci când a consacrat tineri teologi în domeniul cercetării academice, precum şi unicitatea vastei sale opere de istorie bisericească.
„Părintele profesor este figura cea mai reprezentativă cu care Facultatea de Teologie din Sibiu s‑a identificat la sfârşitul secolului XX şi începutul secolului al XXI‑lea. Lucrul acesta îl mărturiseşte faptul că, după părintele Stăniloae, un alt produs al Sibiului, dumnealui a fost cel aceptat, primit în Academia Română ca membru titular. Părintele Păcurariu este persoana care a intrat deja în istorie prin lucrările sale reprezentative. Reprezentativă rămâne «Istoria Bisericii Ortodoxe Române» în trei volume, pe care ar trebui măcar de astăzi să începem să nu o mai numim «manual pentru facultăţile de teologie», ci să‑i spunem ceea ce părintele a gândit de la început, adică un tratat de istorie a Bisericii Ortodoxe Române, care acum este sub tipar la a patra ediţie. De numele părintelui se leagă «Dicţionarul Teologilor Români», de numele părintelui şi de puterea dumnealui de sinteză se leagă alte volume care acum au apărut şi care sunt emblematice pentru istoria Ortodoxiei şi pentru identitatea noastră românească, aşa cum este «Enciclopedia Ortodoxiei Româneşti» sau «Istoria Monahismului», în trei volume. Toate realizările părintelui nu ar fi fost posibile fără înţelegerea, girul şi îngăduinţa extraordinară ale doamnei Minerva Păcurariu şi ale fiicelor Mirela şi Corina. Tocmai de aceea, acum noi vă mulţumim că l‑aţi lăsat studiului şi că l‑aţi lăsat să fie alături de noi. Să ştiţi că mâine nu suntem de fapt în faţa unei despărţiri. Şcoala de gândire şi de istorie Mircea Păcurariu intră acum, de fapt, într‑o altă fază de funcţionare a sa, în care magistrul nostru va lucra în continuare alături de noi, din cer şi acum ne dăm seama, poate mai mult ca niciodată, că într‑adevăr cel mai important lucru al existenţei noastre este că Hristos a Înviat”, a subliniat pr. Emanuel Tăvală.
.jpg)
