Mihai Eminescu comemorat la Academia Română

Ziua de luni, 16 iunie 2014, a fost dedicată de Academia Română comemorării poetului naţional Mihai Eminescu, cu ocazia împlinirii a 125 de ani de la moartea sa (1850-1889). În cadrul unei şedinţe solemne, academicieni, oameni de cultură, profesori şi poeţi au elogiat personalitatea poetului şi moştenirea sa culturală şi naţională pe care a lăsat-o generaţiilor următoare. La eveniment a participat şi Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, care a rostit un cuvânt despre Mihai Eminescu, intitulat „Patriot român şi om universal”.  

Comemorarea lui Mihai Eminescu, organizată de Academia Română şi Fundaţia Naţională pentru Ştiinţă şi Artă, a fost moderată de academicianul Ionel-Valentin Vlad, preşedintele Academiei Române. În cuvântul de deschidere, academicianul a prezentat câteva aspecte legate de intuiţia filosofică şi poetică a lui Mihai Eminescu care a prevăzut şi prezis în versurile sale fenomene şi legi ale fizicii planetelor care au fost descoperite în secolul XX, prin intermediul telescoapelor performante şi călătoriilor în spaţiu.

Unificator al conştiinţei naţionale

Preşedintele Academiei Române a arătat că Eminescu este actual pentru că ideile sale au unificat conştiinţa naţională, exprimând adevăruri care transcend timpul, devenind valori perene. „Constantin Noica îl numeşte pe Eminescu, «omul deplin al culturii române». Astăzi îl considerăm pe Mihai Eminescu poet naţional, unificator de conştiinţă naţională. El a iubit poporul român cu tot temperamentul său de mare creator. Ion Luca Caragiale spunea că Eminescu avea un temperament «de o ciudată amestecătură, fericită pentru artist şi nefericită pentru om». De multe ori auzim aceste versuri: «Unde eşti tu Ţepeş, Doamne»; «Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie»; sau «viaţa este visul sufletului nostru», cum frumos spune în nuvela  «Sărmanul Dionis». Prin toate acestea şi prin multe altele, poetul a construit şi construieşte o unitate de conştiinţă asemănătoare cu ce au construit şi alţi poeţi naţionali”, a spus acad. Ionel-Valentin Vlad. 

Ctitor de filosofie românească

Prof. dr. Mircea Dumitru, rectorul Universităţii Bucureşti, a vorbit despre legătura lui Mihai Eminescu cu filosoful german Immanuel Kant. Eminescu a tradus din tinereţe opera lui Kant, şi geniul său se vede acolo unde a reuşit să îmbogăţească limba română cu termeni filosofici româneşti care i-a tradus şi i-a exprimat pe cei germani. Acest aspect al activităţii lui Eminescu, de ctitor de filosofie românească, a fost prezentat şi de alţi vorbitori, care au arătat că dacă lui Eminescu i s-ar fi refuzat locul I în rândul poeţilor români, fiind numit „poetul nepereche”, el ar fi primit cu siguranţă locul I în rândul filosofilor români.

Despre poziţia lui Eminescu privitoare la „chestiunea românească” în secolul XIX a vorbit academicianul Dan Berindei, preşedintele de onoare al Secţiei de Ştiinţe Istorice şi Arheologie a Academiei Române. Eminescu a fost un fervent apărător al românilor din toate provinciile româneşti şi a militat pe plan politic, economic şi social pentru dreptul natural al celor care locuiesc un teritoriu în detrimentul dreptului statal al unei puteri ocupante. Eminescu a spus că starea românilor din Imperiul Austro-Ungar era precară din punct de vedere material pentru că sărăcia era o politică pe care puterea ocupantă o folosea ca armă pentru stăpânirea popoarelor din imperiu.

Iubitor al poporului român 

În continuare, academicianul Ioan-Aurel Pop, rectorul Universităţii „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca, a prezentat atitudinea lui Eminescu faţă de străini. Plecând de la cunoscutele versuri „Cine ţine cu străinii, mânca-i-ar câinii”, academicianul a arătat că prin sintagma „străini” Eminescu se referea în mod explicit la austro-ungarii care stăpâneau în Banat, Bucovina, la ruşii care ne furaseră la 1812 Basarabia, şi la maghiarii care îi oprimau pe românii din Transilvania, această provincie fiind integrată Ungariei. Rectorul a prezentat şi atitudinea unor poeţi romantici din secolul al XIX-lea din Ungaria, Rusia şi Ucraina faţă de populaţiile străine cu care aceştia intrau în contact, atitudini marcate de profunde sentimente de ură. Ioan-Aurel Pop a arătat că Eminescu nu trebuie judecat în afara contextului istoric, ci trebuie avut în vedere că a fost un iubitor al poporului român şi în special al ţăranului român.

Prof. dr. Vasile Işan, rectorul Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, a vorbit despre gândirea economică a lui Mihai Eminescu, iar prof. dr. Gabriel Pirtea, rectorul Universităţii de Vest din Timişoara, a arătat că Eminescu a marcat un proces de maturizare a culturii române.

Poetul nostru naţional a fost elogiat şi de academicianul Emil Cimpoi din Republica Moldova, şi de poeţii Adam Puslojici din Serbia şi Ileana Mălăncioiu din România. Sesiunea solemnă dedicată comemorării lui Mihai Eminescu s-a încheiat cu discursul academicianului Eugen Simion, preşedintele Secţiei de Filologie şi Literatură a Academiei Române şi preşedintele Fundaţiei Naţionale pentru Ştiinţă şi Artă. (Marius Nedelcu)