Mulţumire adusă lui Dumnezeu de Ziua Naţională a României

Cu prilejul Zilei Naţionale a României, joi, 1 decembrie, în Catedrala Patriarhală din Bucureşti a fost oficiată o slujbă de Te Deum, ca mulţumire adusă lui Dumnezeu pentru marele dar al unităţii naţionale a românilor, dar şi pentru darul unităţii credinţei ortodoxe strămoşeşti. Slujba a fost săvârşită de Preasfinţitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor, delegatul Preafericitului Părinte Patriarh Daniel.

În cuvântul de învăţătură, ierarhul a subliniat faptul că unitatea Preasfintei Treimi trebuie să reprezinte modelul unităţii românilor de pretutindeni. „Trebuie să privim spre acest model strălucit şi desăvârşit de unitate care este Preasfânta Treime. Prin numeroase cuvântări, slujitorii Bisericii le-au amintit enoriaşilor că românii, chiar dacă au locuit în regiuni diferite, au avut lucruri care i-au păstrat alături permanent. Ei se aflau într-o unire de cuget şi de simţire înainte de a fi Unirea de la Alba Iulia din 1918. În anul 1918, după mai multe întâlniri care au avut loc (la Chişinău, la Cernăuţi, apoi la Alba Iulia), cei 1.228 de delegaţi care au fost prezenţi din toate aceste regiuni, incluzând între ei şi mulţi slujitori ai Bisericii, au prezentat la Alba Iulia dorinţa aceasta, ca românii din toate regiunile să fie împreună şi ţara să se unească. Această hotărâre a unirii a fost adusă de la Alba Iulia către Bucureşti de patru oameni care au luptat mult pentru acest ideal, între ei aflându-se şi Episcopul Caransebeşului, Miron Cristea, mai târziu Mitropolit primat şi apoi Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române”, a evidenţiat Preasfinţia Sa.

În continuare, ierarhul a precizat că românii au avut o unitate de simţire, de credinţă şi de tradiţii, înainte de Unirea din anul 1918, ei ducând fraţilor lor de peste munţi cărţi şi icoane meşteşugit zugrăvite. „Duceau lucruri ale sufletului pentru a-i bucura pe fraţii care treceau uneori prin mari încercări. Aşa vom înţelege dragostea marelui domn al Moldovei, Ştefan cel Mare şi Sfânt, care a zidit la Vad şi la Feleac biserici sfinte din dragoste pentru fraţii lui şi a moldovenilor întru credinţă care locuiau în ţinuturile respective. Apoi, vedem dragostea pe care a arătat-o primul domn întregitor de ţară, Mihai Viteazul, care a zidit o catedrală la Alba Iulia, sau grija pe care a avut-o Sfântul Voievod Constantin Brâncoveanu pentru românii care erau ameninţaţi de turci. Aşa a fost ctitorită cunoscuta mănăstire de astăzi de la Sâmbăta de Sus. Aceste câteva exemple arată că românii de o parte şi de alta a Carpaţilor au avut această unitate cu mult îna­inte de Unirea de la 1918”, a spus PS Episcop Timotei Prahoveanul. După Sfânta Liturghie, care a precedat slujba de Te Deum, arhim. Clement Haralam, Mare Eclesiarh al Catedralei Patriarhale, a săvârşit slujba Parastasului pentru eroii neamului românesc, care acum 98 de ani au înfăptuit unitatea naţională a românilor din anul 1918.