În cadrul manifestărilor solemne dedicate eroilor Revoluției Române din decembrie 1989, luni, 23 decembrie, la monumentul eroilor jandarmi de la Aeroportul Internațional „Henri Coandă” din Otopeni a fost
„Ne lipseşte simţul modestiei, capacitatea ierarhiei valorilor şi simţul măsurii“
Catedrala Mitropolitană din Iaşi, cel mai mare sfânt locaş din capitala Moldovei, şi-a sărbătorit luni, 2 februarie 2015, hramul istoric - praznicul împărătesc al Întâmpinării Domnului. Slujbele marii sărbători, ce au debutat duminică seară cu Privegherea, au fost oficiate de Înaltpreasfinţitul Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, înconjurat de un sobor de ierarhi, preoţi şi diaconi şi în prezenţa a sute de credincioşi veniţi din toată Moldova, dar şi din alte zone ale ţării.
Hramul cel vechi şi cel dintâi al Catedralei Mitropolitane din Iaşi a început duminică seara prin săvârşirea slujbei de Priveghere, ca o pregătire a bucuriei duhovniceşti din ziua prăznuirii liturgice. Slujba de seară a fost oficiată de IPS Părinte Mitropolit Teofan, înconjurat de un numeros sobor de preoţi şi diaconi. La strană, răspunsurile au fost oferite alternativ de către Corul „Altarul“ al Catedralei Mitropolitane din Iaşi şi de către Corul „Byzantion“. Slujba Privegherii a fost îmfrumuseţată şi de prezenţa tinerilor din ASCOR - filiala Iaşi, care, îmbrăcaţi în frumoasele costume populare româneşti, au dorit să marcheze Ziua Mondială a Tineretului Ortodox, serbată din anul 1992 pe data de 2 februarie.
Cinci ierarhi au slujit la Liturghia dedicată hramului
Sfânta Liturghie din ziua sărbătorii Întâmpinării Domnului a fost oficiată de IPS Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, înconjurat de un sobor de ierarhi, stareţi de la mănăstirile din judeţul Iaşi şi preoţi slujitori ai catedralei. Alături de IPS Mitropolit Teofan, ierarhii care au slujit la hramul catedralei ieşene au fost IPS Părinte Pimen, Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor, PS Părinte Corneliu, Episcopul Huşilor, PS Părinte Calinic Botoşăneanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Iaşilor, şi PS Părinte Antonie de Orhei, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Chişinăului. Răspunsurile liturgice au fost date de Corul „Sanctus“ al Catedralei Mitropolitane, dirijat de Costel Mirel Nechita.
După citirea Sfintei Evanghelii, cuvântul de învăţătură a fost rostit de Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei: „În această zi, este aşezat în faţa noastră chipul Sfântului şi Dreptului Simeon, în care se cuvine să încercăm a ne regăsi şi noi. Ce face Sfântul şi Dreptul Simeon? Aşteaptă, caută, se frământă, nădăjduieşte. Cum poate fi definită viaţa noastră dacă nu ca o existenţă în care omul caută, se zbate, se agită, se frământă, în cele din urmă nădăjduieşte? Ce caută şi ce nădăjduieşte Sfântul Simeon? Pentru el, lucrurile sunt sigure: Îl caută pe Domnul şi nădăjduieşte prin puterea Duhului Sfânt să-L întâlnească şi apoi să zică «Scopul vieţii mele s-a împlinit». Noi, însă, oare ce căutăm, ce nădăjduim, pentru ce ne frământăm? Trebuie să fim sinceri şi să recunoaştem că dorinţele noastre sunt departe de căutarea şi aşteptarea Sfântului Simeon. Viaţa noastră este definită în general de trei lipsuri şi de trei realităţi trăite cu supramăsură. Ne lipseşte, în general, după mărturia unui teolog apropiat de vremea noastră, simţul modestiei, capacitatea ierarhiei valorilor şi simţul măsurii, consecinţele acestor lipsuri văzându-se la cei mari şi la cei mici, de la vlădică la opincă. În schimb, ne stăpâneşte cu supramăsură abuzul şi dorinţa de avere, abuzul de putere şi abuzul de plăcere. Care este rezultatul căutărilor şi Sfântului şi Dreptului Simeon? Răspunsul este unul singur: întâlnirea cu Domnul şi Mântuitorul nostru Iisus Hristos, care are drept rezultat descoperirea sensului vieţii şi o existenţă plină de adevăr, de lumină, de sens şi de cuprindere. Care este rezultatul căutărilor noastre? Tocmai lipsa de sens, golul lăuntric şi neîmplinirea în sensul adevărat al celor pe care sufletul creştinesc cel ostenit şi împovărat ar trebui să le caute“.
La final, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei a mulţumit soborului de ierarhi, preoţi şi diaconi pentru că au slujit Sfânta Liturghie, dar şi celor care au participat la slujba hramului, subliniind faptul că data de 2 februarie este şi Ziua Mondială a Tineretului Ortodox. De asemenea, doi dintre binefăcătorii Catedralei Mitropolitane din ultimii ani, d-l Mihai Tomescu-Leca şi d-na Iconomu Aurora, au primit din partea Înaltpreasfinţitului Părinte Teofan distincţia „Crucea Sfântul Ierarh Dosoftei“.
Hramul actualei Catedrale Mitropolitane de la Iaşi a fost preluat de la Biserica Stratenia ce se afla înainte în locul edificiului. Actul de naştere al sfântului locaş este decretul domnitorului Ioan Sandu Sturdza din anul 1826, însă construcţia propriu-zisă se datorează Mitropolitului Veniamin Costachi al Moldovei. Lucrările au început în anul 1833, catedrala fiind construită prin eforturile unor arhitecţi austrieci, ruşi şi români. Pictura în stil occidental a fost realizată de către pictorul bucureştean Gheorghe Tattarescu. Catedrala a fost sfinţită pe data de 23 aprilie 1887, la slujbă participând şi regele Carol I. Lucrările au fost finalizate sub păstorirea Mitropolitului Moldovei Iosif Naniescu. În anul 1889, la Catedrala Mitropolitană au fost aduse moaştele Sfintei Cuvioase Parascheva de la Mănăstirea „Sfinţii Trei Ierarhi“. Pe lângă hramul Întâmpinării Domnului, sfântul locaş se bucură şi de hramul Sfintei Cuvioase Parascheva şi al Sfântului Mare Mucenic Gheorghe al vechii Catedrale Mitropolitane.