În legătură cu documentarul „Deşi este cea mai săracă ţară din UE, în România la fiecare trei zile se mai construieşte o biserică“, prezentat de postul de televiziune BBC în ziua de 3 august 2013 şi difuzat fără discernământ critic de unele media româneşti, Patriarhia Română precizează:
Construirea de noi lăcaşuri de cult nu este un capriciu, ci reprezintă o necesitate liturgică, mai ales în mediul urban, acolo unde în timpul regimului comunist a fost interzisă construirea de biserici. După anul 1990, la iniţiativa comunităţilor de credincioşi din întreaga ţară şi cu sprijinul autorităţilor locale, au fost construite sau se află în diferite stadii de execuţie aproximativ 2.000 de lăcaşuri de cult, deoarece cele deja existente s-au dovedit neîncăpătoare pentru numărul mare de creştini ortodocşi care participă la sfintele slujbe. Construirea, pictarea şi întreţinerea acestora sunt susţinute financiar în cea mai mare parte de comunităţile parohiale, care sunt şi principalii lor beneficiari.
În ceea ce priveşte sprijinul de la bugetul de stat pentru cultele recunoscute (nu doar Biserica Ortodoxă Română), potrivit Ministerului Finanţelor Publice, acesta reprezintă 0,2% din bugetul de stat sau 0,08% din PIB-ul României şi este consecinţa confiscării proprietăţilor bisericeşti prin Legea secularizării proprietăţilor bisericeşti (1863) şi de către regimul comunist din România, începând cu anul 1948. O eventuală întrerupere a sprijinului de la bugetul de stat pentru Cultele religioase trebuie să urmeze retrocedării tuturor proprietăţilor bisericeşti aflate în proprietatea şi exploatarea Statului român.
Cât priveşte sprijinul financiar de la bugetul de stat pentru construirea Catedralei Mântuirii Neamului, acesta este în conformitate cu Legea Cultelor (489/2006) şi Legea Catedralei Mântuirii Neamului (376/2007).
În acelaşi timp, de peste doi ani, în toate bisericile şi mănăstirile Patriarhiei Române din ţară şi străinătate se desfăşoară Colecta Naţională pentru construirea Catedralei Mântuirii Neamului, la care participă numeroşi donatori, în special preoţi şi credincioşi.
Toate informaţiile inexacte, prezentate în documentarul BBC, sunt preluate din aceeaşi sursă tendenţioasă (ASUR), aşa cum a procedat în luna august 2011 postul de televiziune Deutsche Welle, care a realizat un reportaj similar a cărui falsă argumentaţie a fost demontată atunci de Patriarhia Română. De exemplu, în urmă cu doi ani, în reportajul Deutsche Welle se folosea aceeaşi retorică patetică şi alarmistă în ceea ce priveşte construirea Catedralei Mântuirii Neamului prin aprecierea costurilor realizării infrastructurii acesteia, faza roşu-gri, la peste 600 milioane de euro. În realitate, costurile estimate de specialişti sunt de 100 milioane de euro, iar, după realizarea infrastructurii viitoarei Catedrale patriarhale (finalizată în aprilie 2013), acestea au scăzut cu 20%.
Referitor la precizarea realizatorului documentarului BBC că reprezentanţii Bisericii Ortodoxe Române nu au acceptat un interviu pentru a-şi exprima punctul de vedere, menţionăm:
La câteva zile după finalizarea infrastructurii la Catedrala Mântuirii Neamului, probabil la sugestia contestatarilor construirii acesteia, doi jurnalişti BBC - unul din România, domnul Paul Andrei Lungu, iar celălalt căsătorit cu un român, vorbitor de limbă română şi cunoscător al tradiţiilor româneşti, doamna Tessa Dunlop - au solicitat Patriarhiei Române sprijinul pentru realizarea cât mai curând posibil a unui material despre „popularitatea Bisericii Ortodoxe Române şi popularizarea acţiunilor Bisericii Ortodoxe Române“ la nivel internaţional. Solicitarea celor doi jurnalişti a ridicat un semn de întrebare în ceea ce priveşte buna lor credinţă, având în vedere antecedentele jurnalistice, termenele foarte scurte fixate pentru filmare (câteva zile), contrar uzanţelor instituţiei media britanice, şi insistenţa cererii de a filma la şantierul Catedralei Mântuirii Neamului după o regie cel puţin bizară. În acest sens, relevant este şi faptul că jurnaliştii BBC au solicitat intervenţii pe lângă Patriarhia Română pentru filmare, inclusiv prin intermediul unor reprezentanţi ai diplomaţiei româneşti la Londra şi ai diplomaţiei britanice la Bucureşti.
În concluzie, realizatorii documentarului BBC au reuşit să umbrească imaginea uneia dintre instituţiile media internaţionale cele mai apreciate pentru profesionalismul şi corectitudinea informaţiilor prezentate, prin folosirea exclusivă a unor informaţii sugerate de către reprezentanţii unui curent antireligios şi anticlerical din România sau intervievarea numai a unor interlocutori atent selectaţi pentru atingerea scopului propus. Tendinţa de a exagera şi de a transmite mesajul fals că, din cauza Bisericii Ortodoxe Române, România este «ţara cea mai săracă din UE», cu un sistem educaţional, medical şi de asistenţă socială în criză, fără nici o dovadă în acest sens, nu onorează postul de televiziune britanic.
În plus, considerăm că este mai demn pentru un popor european creştin să construiască biserici noi, necesare unor comunităţi numeroase, decât să vândă biserici goale din lipsă de credincioşi, spre a fi transformate în spaţii comerciale sau sportive, aşa cum se întâmplă adesea în Marea Britanie şi în alte ţări secularizate din Occident, spre mirarea altor religii.
Biroul de presă al Patriarhiei Române