Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Actualitate religioasă Știri Patriarhia Bulgariei cere reintroducerea religiei în şcoli

Patriarhia Bulgariei cere reintroducerea religiei în şcoli

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Știri
Un articol de: Pr. Adrian Agachi - 09 Octombrie 2010

Agenţia de presă Sofia oferă informaţii detaliate despre procesiunea organizată de Biserica Ortodoxă Bulgară în vederea introducerii religiei ca disciplină obligatorie de studiu. Patriarhul bulgar Maxim a fost cel care a condus procesiunea. Punctul culminant al acesteia s-a consumat la final, atunci când atât Patriarhul Maxim, cât şi episcopii care îl însoţeau s-au rugat împreună pentru copiii din Bulgaria şi pentru ca aceştia să beneficieze de posibilitatea de a studia religia în şcoală. Serviciul liturgic s-a desfăşurat în catedrala închinată Sfântului Alexandru Nevsky.

Iniţiativa Bisericii Ortodoxe Bulgare a avut la bază dorinţa de a dezvolta sistemul valorilor morale, precum şi de a intensifica viaţa spirituală a tineretului. Pe bannerele purtate în cadrul procesiunii au fost notate mesaje care amintesc de trista perioadă comunistă a Bulgariei. Religia a fost exclusă dintre disciplinele predate în şcoli după lovitura de stat petrecută pe data de 9 septembrie 1944, în urma căreia comunismul a început să devină principala putere. Drept urmare, Biserica Ortodoxă a depus o petiţie în favoarea reintroducerii religiei ca disciplină de studiu la Ministerul Educaţiei, precum şi la Parlament. Se doreşte în acest moment ca religia să fie predată din prima clasă şi până în ultimul an de liceu. Cu toate acestea, elevii care aparţin altor religii nu vor fi obligaţi să studieze Ortodoxia. Proiectul include o focalizare şi asupra Catolicismului sau Islamului acolo unde comunităţile sunt preponderent formate din reprezentanţi ai acestor religii. De asemenea, elevii care nu doresc să studieze religia pot opta pentru un curs special de morală. În momentul de faţă, religia este oferită doar ca un simplu curs opţional în anumite şcoli din Bulgaria.

Şanse reduse de reuşită

Serghei Ignatov, ministrul educaţiei, a fost destul de sceptic în privinţa posibilităţii reintroducerii religiei ca disciplină obligatorie. El a declarat că "religia nu poate fi predată într-un mod academic, dar poate fi încurajată ca valoare esenţială de fiecare familie în parte". Cu toate acestea, Serghei Ignatov a precizat că va înainta Consiliului de Miniştri propunerea Bisericii Ortodoxe Bulgare. Ignatov a mai declarat că o eventuală schimbare a curriculumului este imposibilă în acest moment deoarece anul şcolar a început deja, dar că propunerea de faţă va provoca oricum dezbateri aprinse care vor lua destul timp până când o hotărâre finală va fi adoptată.

Rusia: Restituirea bisericilor transformate în muzee

Cotidianul francez La Croix dezbate un subiect important: restituirea a peste 6.000 de lăcaşuri de cult transformate în perioada comunistă în muzee de statul rus. Această hotărâre neaşteptată a guvernului din Rusia a provocat o controversă aprinsă, deoarece Uniunea Muzeelor nu este dispusă să renunţe la un patrimoniu atât de bogat, într-un timp relativ scurt. Precizăm că numai Biserica Ortodoxă Rusă este îndreptăţită să primească aproximativ 6.400 de biserici şi mănăstiri care au în momentul actual statutul de muzee. Alexei Chkourko, unul dintre conducătorii Uniunii Muzeelor din Rusia, a declarat că speră în continuare ca legea privind această restituire să mai beneficieze de câteva amendamente. La prima dezbatere, textul legii a suferit modificări substanţiale, deoarece s-a hotărât ca Biserica Ortodoxă Rusă să primească înapoi nu doar clădirile aferente, ci şi diverse obiecte de cult, icoane şi manuscrise aflate în cadrul unor muzee importante. Chkourko a mai subliniat că atât Uniunea pe care o reprezintă, cât şi Consiliul Internaţional al Muzeelor au cerut ca aproximativ 15% din mănăstirile şi bisericile care urmează a fi retrocedate Bisericii Ortodoxe Ruse să rămână sub conducerea lor, deoarece se află pe lista patrimoniului mondial al UNESCO. El a precizat că "aceste locuri sunt foarte importante din punct de vedere cultural". Un alt argument al Uniunii Muzeelor a fost acela că Biserica Ortodoxă Rusă nu va reuşi să asigure condiţiile necesare de conservare a icoanelor şi frescelor din lăcaşurile de cult retrocedate, din cauza permiterii utilizării lumânărilor şi a incapacităţii de a păstra condiţiile optime de temperatură şi umiditate. O altă obiecţie a fost legată de obiectele de cult care vor intra în patrimoniul Bisericii, deoarece publicul larg nu va mai avea posibilitatea de a le vedea cu uşurinţă. În momentul de faţă legea privind retrocedarea a peste 6.400 de lăcaşuri de cult Bisericii Ortodoxe din Rusia se află încă la stadiul de dezbatere.

Dialog între Bisericile Ortodoxe şi Biserica Romano-Catolică la Viena

Departamentul de ştiri al Bisericii Ortodoxe Ruse ne informează că a XII-a Sesiune a Comisiei mixte de dialog între Biserica Romano-Catolică şi Bisericile Ortodoxe şi-a început lucrările pe data de 22 septembrie. Comisia este prezidată de Mitropolitul de Pergam Ioan Zizioulas şi Arhiepiscopul Kurt Koch, preşedintele Consiliului Pontifical pentru Promovarea Unităţii Creştinilor. Fiecare Biserică Ortodoxă este reprezentată de doi delegaţi. Cardinalul Christoph von Schonborn şi Mitropolitul Ortodox Mihail al Vienei au fost cei care au rostit discursurile de deschidere. Prima zi a fost consacrată metodologiei de lucru privitoare la problema eventualei existenţe a primatului papal în primul mileniu creştin. În seara zilei inaugurale, primarul Vienei a organizat o recepţie specială pentru reprezentanţii Bisericilor. Hotărârile celei de-a doua şedinţe, petrecută pe 26 septembrie, nu au fost încă date publicităţii.