Pelerinajele anului - Sute de mii de închinători la moaştele Sfintei Parascheva şi ale Sfântului Dimitrie

▲ Anul care tocmai se încheie a fost plin de evenimente religioase ▲ Pe 27 octombrie, Biserica Ortodoxă l-a cinstit pe Sfântul Cuvios Dimitrie cel Nou, ocrotitorul Capitalei, prilej cu care sute de credincioşi din toată ţara şi-au îndreptat paşii spre Bucureşti pentru a se închina Sfântului ▲ Centrul manifestărilor religioase desfăşurate cu prilejul sărbătoririi ocrotitorului Capitalei a fost sfinţirea Catedralei patriarhale, cu ocazia împlinirii a 350 de ani de la zidirea sfântului lăcaş ▲ Şi sărbătoarea Sfintei Cuvioase Parascheva a adus, ca în fiecare toamnă, în capitala Moldovei, sute de mii de închinători din ţară şi de peste hotare ▲

Un moment impresionat, de înaltă trăire duhovnicească, în cadrul manifestărilor dedicate Sfântului de la Bucureşti, l-a constituit procesiunea de pe 23 octombrie, „Calea Sfinţilor“, în cadrul căreia moaştele Sfântului Apostol Pavel aduse din Grecia de o delegaţie condusă de Înalt Preasfinţitul Panteleimon de Veria, Nausa şi Kampania s-au întâlnit la baza Colinei Patriarhiei cu pelerinii ce însoţeau moaştele Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou şi ale Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena, aduse de la Biserica „Sfântul Spiridon“ - Nou, unde au stat pe toată perioada lucrărilor de consolidare şi înfrumuseţare a Catedralei patriarhale. Procesiunea şi-a continuat mai apoi drumul până la Catedrala patriarhală unde Părintele Patriarh Daniel a primit moaştele Sfântului Apostol Pavel, aduse de IPS Panteleimon, pe scena special amenajată pe esplanada de lângă Catedrala patriarhală. Cu acest prilej, s-a săvârşit o slujbă de mulţumire, la finalul căreia Părintele Patriarh a arătat că procesiunea „Calea Sfinţilor“ simbolizează calea vieţii sfinte, viaţă de rugăciune şi fapte bune. După aceste momente festive, pelerinii s-au putut închina moaştelor sfinte ale Apostolului Pavel, ale Cuviosului Dimitrie cel Nou şi ale Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena.

Prima zi a sărbătorilor prilejuite de hramul Bucureştilor s-a încheiat cu Simpozionul „Sfântul Apostol Pavel, autor de scrieri biblice citite în Sfânta Liturghie“.

Resfinţirea Catedralei patriarhale

Evenimentele au continuat în ajunul sărbătoririi Sfântului Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de mir, cu inaugurarea Centrului de pelerinaj „Sfântul Apostol Pavel“ din Piaţa Unirii, iar mai apoi în ziua de duminică, 26 octombrie, a avut loc slujba de resfinţire a Catedralei patriarhale, care a fost săvârşită de către Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, alături de 33 de ierarhi, membri ai Sfântului Sinod, precum şi de delegatul Patriarhiei Antiohiei, Preasfinţitul Ghattas Hazim, în amintirea primei slujbe de sfinţire a Catedralei, săvârşite în urmă cu 350 de ani, în 1658, la care a participat şi patriarhul Macarie al Antiohiei. După slujba de resfinţire, toţi credincioşii, femei şi bărbaţi, au putut trece prin sfântul altar al Catedralei, pentru a se închina.

La Sfânta Liturghie, săvârşită pe esplanada de lângă Catedrală, a avut loc şi proclamarea solemnă a canonizării Sfântului Ierarh Iachint de Vicina, primul mitropolit al Ţării Româneşti, a Sfântului Cuvios Dionisie Exiguul (cel Smerit), părintele erei creştine, şi a domnitorului Ţării Româneşti, Sfântul Neagoe Basarab (1512-1521), om de cultură isihastă şi „prinţ al păcii“.

La sărbătoarea închinată Sfântului Dimitrie, Izvorâtorul de mir, la care au participat aproximativ 15.000 de credincioşi, Întâistătătorul Bisericii noastre a arătat că resfinţirea Catedralei a fost un moment de bucurie, dar şi de recunoştinţă faţă de toţi cei care au păstrat-o şi ne-au dăruit-o nouă, celor de astăzi.

Momentele sfinte şi pline de bucurie au continuat şi a doua zi când a fost serbat Sfântul Dimitrie cel Nou, ocrotitorul Bucureştilor. În acea zi, la Patriarhie, Sfânta Liturghie a fost săvârşită de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, alături de 38 de ierarhi, membri ai Sfântului Sinod, precum şi de Înalt Preasfinţitul Panteleimon, Mitropolit de Veria, Nausa şi Kampania, din Grecia, şi de delegatul Patriarhiei Antiohiei, Preasfinţitul Ghattas Hazim, Episcop-Vicar Patriarhal.

Noua ediţie sinodală a Sfintei Scripturi

Marţi, 28 octombrie 2008, ultima zi în care s-au desfăşurat evenimente religios-culturale, în cadrul prăznuirii Sfinţilor ocrotitori ai Bucureştilor, a cuprins şedinţa solemnă a Sfântului Sinod: Bilanţul „Anului 2008 - Anul Sfintei Scripturi şi al Sfintei Liturghii“ sub aspect religios-duhovnicesc, cultural-editorialistic şi mediatic, în cuprinsul eparhiilor din Patriarhia Română, desfăşurată în Aula Magna „Teoctist Patriarhul“ a Palatului Patriarhiei, precum şi vernisarea expoziţiei jubiliare „Biblia şi Liturghia“. Cu acest prilej, au avut loc şi câteva lansări editoriale în Sala „Europa Christiana“ a Palatului Patriarhiei: Noua ediţie sinodală a Sfintei Scripturi; Ediţia jubiliară a Liturghierului; Albumul „Manuscrise din Biblioteca Sfântului Sinod“ şi Albumul „Colina Bucuriei“.

Manifestările din cadrul acestor sărbători s-au încheiat pe 28 octombrie cu sfinţirea Fabricii de lumânări „Făclia Sfinţilor Români“ a Arhiepiscopiei Bucureştilor, care se află în incinta Mănăstirii cu hramurile Sfinţilor Români şi a Cuviosului Teoctist de la Popeşti-Leordeni.

Pelerinii, cel mai frumos dar pe care Sfânta Parascheva l-a făcut Iaşului de ziua lui

Şi sărbătoarea Sfintei Cuvioase Parascheva a adus, ca în fiecare toamnă, în capitala Moldovei, sute de mii de închinători din ţară şi de peste hotare. Anul acesta, hramul Sfintei Parascheva a adus şi ceva nou. Sfânta Liturghie solemnă de pe 14 octombrie, oficiată de un sobor de arhierei din Biserica noastră, a avut loc afară, în faţa Catedralei, pe o scenă imensă. De asemenea, tradiţionalul pelerinaj pe „Calea Sfinţilor“ s-a desfăşurat pe înserate, astfel că Iaşul a fost în seara zilei de duminică, 12 octombrie, o mare de lumini, atmosfera şi trăirea fiind asemănătoare, după cum mărturisea un pelerin, cu cele din noaptea de Înviere. În cadrul acestui pelerinaj care a deschis evenimentele dedicate ocrotitoarei Moldovei, racla cu moaştele Sfintei Parascheva a fost purtată pe străzile din Iaşi care înconjoară zona mitropolitană, până la Biserica „Sfântul Nicolae“ - Domnesc, unde s-a întâlnit cu moaştele Sfântului Ierarh Nifon, patriarhul Constantinopolului. La tradiţionalul pelerinaj pe „Calea Sfinţilor“ au participat opt ierarhi, peste 100 de preoţi, maici de la mănăstirile moldave, iar pe parcursul pelerinajului, numărul credincioşilor a ajuns la aproximativ 4.000.

Oraşul rugăciunii

Pe 14 octombrie, zeci de mii de credincioşi din toată ţara au participat la Sfânta Liturghie arhierească prilejuită de sărbătorirea hramului Catedralei mitropolitane din Iaşi şi de pelerinajul care a avut loc la moaştele Sfintei Parascheva şi ale Sfântului Ierarh Nifon, patriarhul Constantinopolului. Slujba Sfintei Liturghii a fost oficiată pe scena special amenajată în faţa Catedralei mitropolitane de 13 ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Române, alături de un impresionant sobor de preoţi, format din stareţi din mănăstirile Arhiepiscopiei Iaşilor, profesori de la Facultatea de Teologie Ortodoxă „Dumitru Stăniloae“ din Iaşi. Au participat şi numeroase oficialităţi locale şi centrale, zeci de preoţi şi maici. Trăirea în credinţă a miilor de pelerini care şi-au îndreptat paşii către Iaşi în zilele căduroase ale lunii octombrie din acest an a încununat astfel manifestările prilejuite de împlinirea a 600 de ani de la atestarea documentară a oraşului celor şapte coline.

▲ Primul pelerinaj de Florii în Bucureşti, după şase decenii

În primul an de patriarhat, Preafericitul Părinte Daniel a inaugurat şi în Bucureşti tradiţia pelerinajului cu scop misionar, educativ, dar mai ales duhovnicesc, prin aprofundarea şi promovarea valorilor spiritual-religioase ortodoxe autohtone şi universale ale Ortodoxiei în rândul poporului drept credincios, organizând primul pelerinaj al clerului şi credincioşilor din sâmbăta lui Lazăr. Astfel, pe 19 aprilie 2008, în Bucureşti, peste 5.000 de credincioşi şi aproape 200 de preoţi şi diaconi au fost, împreună, pelerini, rememorând drumul pe care Hristos l-a făcut spre cetatea sfântă, Ierusalim, cu o săptămână înainte de Învierea Sa din morţi.

Acesta a fost primul pelerinaj ortodox de Florii, organizat în Bucureşti, după anul 1948. Pelerinajul din sâmbăta lui Lazăr este o binecuvântare pentru cetate şi o pregătire pentru sărbătoarea Învierii. În Arhiepiscopia Iaşilor, pelerinajul de Florii a devenit deja o tradiţie.