Moaştele Sfântului Voievod Martir Constantin Brâncoveanu au fost purtate ieri, în ziua prăznuirii Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena, într-o procesiune istorică de la Catedrala patriarhală până la Biserica „Sfântul Gheorghe“-Nou. La eveniment a participat Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, înconjurat de ierarhi, membri ai Sfântului Sinod, sute de preoţi şi diaconi, monahi şi monahii, precum şi mulţime de credincioşi.
Pelerinajul desfăşurat ieri în Capitală a urmat traseul procesiunii de reînhumare a osemintelor voievodului martir din ziua de 21 mai 1934. Punctul de plecare a fost Catedrala patriarhală, în amintirea momentului când şi-a început strălucita sa domnie - aici fiind uns domn în octombrie 1688.
În sunet de toacă, procesiunea a fost deschisă de protosingheli şi arhimandriţi care au purtat în mâini crucea şi ripidele, de seminarişti cu steagurile bisericeşti şi de diaconii purtători de cădelniţe. Au urmat stareţii, stareţele, monahii şi monahiile din mănăstirile Arhiepiscopiei Bucureştilor. Dacă monahii ieşeau în evidenţă prin straiele lor negre, preoţii din protopopiatele Capitalei şi din judeţul Ilfov, următorii în cadrul procesiunii, completau în semnificaţii această imagine istorică prin auriul veşmintelor.
Întâistătătorul Bisericii noastre, din faţa raclei cu moaştele Sfântului Voievod aşezate în baldachinul de pe esplanada Catedralei patriarhale, înconjurat de 20 de ierarhi, a dat binecuvântarea pelerinajului istoric cu moaştele Sfântului Constantin Brâncoveanu. Aşezate într-o raclă din argint aurit împodobită cu motive florale şi arhitecturale brâncoveneşti, sfintele moaşte au fost ridicate pe umeri de patru preoţi, înaintea cărora era purtată icoana Sfinţilor Martiri Brâncoveni. Pe tot parcursul procesiunii, şase monahii cu căţui în mâini au cădit racla cu sfintele moaşte. Procesiunea a fost întregită de ierarhii Sfântului Sinod, sub protia Patriarhului României.
În vacarmul Capitalei, glasurile tinere ale elevilor de la Seminarul Teologic Liceal Ortodox „Nifon Mitropolitul“ din Bucureşti, care au intonat cântări din slujba Sfinţilor Martiri Brâncoveni şi cântări specifice perioadei Penticostarului, au sporit atmosfera de rugăciune.
Procesiunea a trecut pe lângă clopotniţa catedralei, un monument ctitorit în anul 1698 chiar de Voievodul Martir. De aici, alaiul a coborât spre al doilea monument, Crucea brâncovenească de la poalele Dealului Patriarhiei, unde s-a făcut şi prima oprire, marcată cu o ectenie urmată de condacul întâi al Acatistului Sfinţilor Martiri Brâncoveni.
Procesiunea şi-a urmat itinerarul pe strada Bibescu Vodă, traversând bulevardul Unirii, până pe Splaiul Independenţei, de unde s-a intrat pe strada Sfinţii Apostoli, la Biserica Aşezămintele Brâncoveneşti Domniţa Bălaşa (paraclis patriarhal), unde s-a făcut a doua oprire. Aici, părintele paroh Ştefan Ababei, împreună cu slujitorii sfântului lăcaş, a întâmpinat pelerinii, purtând în mâini Sfânta Evanghelie.
După ectenia rânduită şi condacul al şaselea din Acatistul Sfinţilor Martiri Brâncoveni, Preasfinţitul Părinte Varsanufie Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor, a anunţat că în data de 29 mai 2014, la praznicul Înălţării Domnului, va prezenta trei lucrări ce ilustrează lăcaşurile de cult ridicate în timp pe locul actualei biserici, spitalele brâncoveneşti demolate de regimul comunist, precum şi activitatea liturgică şi misionară a parohiei. Cele trei lucrări care vor fi lansate sunt: „Istoria Aşezămintelor Brâncoveneşti în imagini şi cuvinte“, „Biserica Domniţa Bălaşa - Buchet în imagini“ şi „Biserica Domniţa Bălaşa - Pelerinaj în istorie“ (pliant în ediţie bilingvă). Însemnătatea acestei opriri constă în faptul că Domniţa Bălaşa, ctitorul acestui lăcaş de închinare, este cea de-a şasea fiică a lui Constantin Brâncoveanu.
Prin spatele Palatului de Justiţie, printre blocuri, procesiunea a continuat pe străzile Palatul Justiţiei, Danielopol Gheorghe, Poenaru Bordea şi Operetei până în bulevardul Naţiunile Unite, pe lângă Biserica „Sfântul Spiridon“-Vechi.
Strâmtorat până aici de străzile înguste, pelerinajul s-a deschis pe Calea Victoriei, trecând prin faţa bisericilor Zlătari şi Doamnei, îndreptându-se spre Piaţa Universităţii, pe bulevardul Regina Elisabeta.
La Universitate, în vecinătatea căreia au existat Mănăstirea „Sfântul Sava“ şi Academia Domnească, rezidite în anul 1709 de Sfântul Constantin Brâncoveanu şi susţinute material de către familia domnitorului martir, procesiunea a fost întâmpinată de rectorul Universităţii Bucureşti, prof. univ. dr. Mircea Dumitru, împreună cu preoţi profesori şi profesori ai universităţii. După ectenia celei de-a treia opriri şi condacul al patrulea al Acatistului, rectorul a rostit un cuvânt în care a evidenţiat rolul Universităţii Bucureşti de continuatoare a Academiei Domneşti: „Întreaga comunitate academică a Universităţii din Bucureşti cultivă cu un sentiment de adâncă gratitudine rolul marelui nostru înaintaş“. Voievodul Constantin Brâncoveanu a fost cel care „a conştientizat importanţa înfiinţării unei şcoli de nivel superior punând bazele Academiei Domneşti organizate după modelul Academiei din Constantinopol. Înfiinţarea Universităţii din Bucureşti în anul 1864 finalizeză un parcurs istoric şi o aspiraţie mai veche către învăţământul superior românesc. În acest parcurs, Academia Domnească de la Sfântul Sava a Voievodului Martir Constantin Brâncoveanu este un reper esenţial, o piatră de hotar care a orientat pe cei care au slujit şi slujesc şcoala românească, educaţia şi cultura acestui popor. Universitatea noastră va cultiva memoria acestor fapte şi va rămâne întotdeauna recunoscătoare Voievodului Martir“, a spus, între altele, rectorul Mircea Dumitru.
De la Universitate, procesiunea a continuat pe bulevardul I. C. Brătianu, prin faţa Bisericii Colţea, până la Biserica „Sfântul Gheorghe“-Nou, ctitoria Sfântului Constantin Brâncoveanu şi locul unde şi-a aflat odihnă vreme de aproape trei secole. Racla cu cinstitele moaşte a fost purtată în jurul bisericii, după care a fost depusă spre închinare într-un baldachin amenajat în partea vestică a lăcaşului de cult.
Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a rostit un cuvânt de binecuvântare în care a arătat că această procesiune este similară celei din anul 1934, „cu deosebirea că acum nu am săvârşit un parastas pentru domnitor, ci, fiind trecut în rândul sfinţilor, l-am cinstit prin sfintele sale moaşte aşezate într-o raclă frumoasă, ca pe un sfânt rugător în ceruri împreună cu ceilalţi Sfinţi Brâncoveni“. Preafericirea Sa a anunţat marea sărbătoare de pomenire a Sfinţilor Brâncoveni din data de 16 august 2014, când Biserica „Sfântul Gheorghe“-Nou va fi resfinţită şi „vom avea o sărbătoare interortodoxă, deoarece au fost invitaţi şi reprezentanţi ai Patriarhiilor de Constantinopol, Alexandria, Antiohia şi Ierusalim, pe care Sfântul Domnitor Martir Constantin Brâncoveanu le-a ajutat în multe feluri şi în multe rânduri“. Patriarhul României a mai arătat că „acest pelerinaj care a adunat multă lume este o formă complementară de cinstire a Sfinţilor Brâncoveni, dar şi de întărire a comuniunii noastre în rugăciune şi în demnitate, pentru că de la Sfinţii Martiri Brâncoveni învăţăm nu numai credinţa, evlavia, ci şi demnitatea de a rămâne creştini mărturisitori până la moarte, potrivit cuvintelor Sfintei Scripturi: «Fii credincios până la moarte şi îţi voi da cununa vieţii» (Apocalipsa 2, 10)“.
În încheiere, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a mulţumit ierarhilor, clericilor şi credincioşilor prezenţi la emoţionanta procesiune pentru organizare şi pentru participare.
Părintele Emil Nedelea Cărămizaru, parohul Bisericii „Sfântul Gheorghe“-Nou, a descris ziua de ieri drept „o zi de sărbătoare pentru acest lăcaş şi pentru întreaga noastră Biserică, pentru creştinii din cetatea Bucureştilor şi din întreaga ţară“: „Este un dar de la Dumnezeu şi o binecuvântare a Sfinţilor Martiri Brâncoveni. România de astăzi avea nevoie de binecuvântarea Sfântului Constantin Brâncoveanu care, prin sfintele sale moaşte aşezate în acest frumos baldachin din faţa Bisericii «Sfântul Gheorghe»-Nou, ctitoria sa din inima Bucureştilor, binecuvântează Capitala şi întreaga Românie creştină şi iubitoare de Hristos şi de sfinţii Săi“. Părintele paroh a anunţat că racla va rămâne depusă spre închinare în baldachin şi astăzi, 22 mai, „pentru ca toţi cei care doresc să aducă smerită închinare la sfintele moaşte să o poată face“. Părintele Emil Nedelea Cărămizaru a mai precizat că, după închinarea credincioşilor, racla cu sfintele moaşte va fi aşezată în biserică, într-un loc special amenajat, urmând ca până la 16 august, ziua de prăznuire a Sfinţilor Martiri Brâncoveni, să fie purtată în procesiune la cele mai importante ctitorii brâncoveneşti din ţară.
În continuare, în Biserica „Sfântul Gheorghe“-Nou a fost săvârşită slujba Privegherii în cinstea Sfinţilor Martiri Brâncoveni.
.jpg)
