Provocări medicale și teologice, în contextul marilor epidemii, la Seminarul de Medicină și Teologie

Cea de-a XIX-a ediţie a Seminarului Internațional de Medicină și Teologie de la Bistrița s-a desfășurat, exclusiv on-line, în contextul pandemiei, organizat de Arhiepiscopia Vadului, Feleacului şi Clujului, Facultatea de Teologie Ortodoxă a Universității „Babeș-Bolyai” (UBB) din Cluj-Napoca, Asociația Medicală Română, filiala Bistrița-Năsăud, Centrul de Bioetică UBB Cluj-Napoca și Societatea Română de Bioetică.

Ediția din acest an, având în vedere situația generată de noul coronavirus, a avut tema „Provocările medicale, teologice, sociale și culturale, întâlnite în contextul marilor epidemii”. Lucrările seminarului au început luni, 25 mai, pe site-ul Facultății de Teologie Ortodoxă, în sala virtuală „A”, găzduită de platforma „Zoom meetings”, cu participarea on-line a Înaltpreasfințitului Părinte Andrei, Arhiepiscopul Vadului, Feleacului şi Clujului și Mitropolitul Clujului, Maramureşului şi Sălajului, a Preasfințitului Părinte Benedict Bistrițeanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului şi Clujului, a zeci de cadre universitare, medici, psihologi, studenți și public divers.

Înaltpreasfințitul Părinte Andrei a susținut o prelegere și i-a felicitat pe cei implicați în organizare pentru inițiativă, perse­ve­rență și alegerea temei de actualitate. Ierarhul a vorbit despre doctorul trupurilor şi al sufletelor, Mântuitorul Iisus Hristos care a „vindecat mai întâi sufletul ca să aducă prin aceasta vindecare şi trupului (…) Noi credem că omul este trup şi suflet, materie şi spirit, şi credem, în acelaşi timp, că atunci când este vorba de tămăduire, trebuie tămăduit şi sufletul, şi trupul, ele fiind într-o legătură organică unul cu celălalt”. Au mai luat cuvântul rectorul UBB, prof. dr. psih. Daniel David, și rectorul Univer­sității de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu” din Cluj-Napoca, prof. dr. Anca Dana Buzoianu.

Participanții au dezbătut probleme centrate pe tema „Pandemie și Cultură”. Dintre aceștia, Prea­sfințitul Părinte Episcop Benedict Bistrițeanul a vorbit pe tema „Problema fricii în vreme de pandemie. O perspectivă teologico-ascetică”.

Lucrările seminarului, inițiat și coordonat de prof. dr. Mircea Gelu Buta, au continuat în cadrul secți­unilor: „Medicină Legală-Bioetică”, „Psihologie-Sociologie”, „Terapie Medicală și Spirituală”, „Istorie și Artă Sacră”.

„Realitatea ne arată că problemele cu care se confruntă omenirea, lumea în care trăim, reclamă în mod obligatoriu recursul la etică și morală. Dacă primul factor îl constituie criza profundă pe care o traversează omenirea, cel de-al doilea reprezintă resurgența religiei la scară planetară. Nu în ultimul rând, este vorba de viața reală cu numeroasele ei probleme și aspecte ce vizează guvernanța globală, ocrotirea mediului înconjurător, dar și comportamentul față de semeni, în diversele lui circumstanțe, precum cele medicale, politice, sau de afaceri. (…) Sigur, nu numai etica medicală se clatină din cauza hărțuirii știin­țifice, tehnice și economice. Turbu­lențe etice datorate progresului sunt semnalate în aproape toate domeniile de activitate, iar vremurile pe care le trăim sunt marcate de criză – adică o situație de neclaritate și incertitudini în care totul depinde de puterea de a distinge și a judeca evenimentele și evoluția lor”, a arătat prof. dr. Mircea Gelu Buta de la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Cluj-Napoca, inițiatorul și principalul organizator al Seminarului Interna­țional de Medicină și Teologie de la Bistriţa.

La evenimentul științific care a avut loc în 25 şi 26 mai au participat cadre didactice universitare, cercetători, cadre medicale și invitați din țară și din străinătate, printre care s-au numărat: arhim. prof. Teofil Tia (Cluj-Napoca), pr. prof. Ioan Chirilă (Cluj-Napoca), Vasile Astărăstoae (Iași), Adrian Opre (Cluj-Napoca), Huib Wursten (Olanda), Christi Degen (Germania), Divya Susan Varkey (Elve­ția), Codrin Rebeleanu (Bistrița), Daniel Buda (Sibiu), Mihaela Palade (București), Paulo Finuras (Portugalia) și alții. Lucrările prezentate vor fi publicate în volumul „Medicii și Biserica”.