Regele Ferdinand, pomenit la Catedrala Patriarhală

Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul, Episcop-vicar patriarhal, a săvârşit sâmbătă, 15 iulie, în Catedrala Patriarhală, o slujbă de pomenire pentru Regele Ferdinand I, la împlinirea a 90 de ani de la trecerea sa la cele veşnice (20 iulie 1927). În cuvântul de învăţătură, ierarhul a subliniat loialitatea Regelui Ferdinand I atât față de țară, cât și față de Biserica Ortodoxă Română. Un cuvânt evocator a rostit și istoricul Marius Oprea.

Împreună cu Preasfinţitul Părinte Varlaam Ploieşteanul s-a rugat pentru odihna sufletului Regelui Ferdinand I şi arhim. Clement Haralam, Mare Eclesiarh al Catedralei Patriarhale. La eveniment au participat membri ai Mișcării pentru Regat și Coroană, dar și credincioși bucureșteni. „Regele Ferdinand s-a născut în anul 1865 la Sigmaringen în Germania şi a făcut parte din ramura catolică a familiei regale prusace de Hohenzollern. A urmat, potrivit tradiţiei foarte riguroase a familiei, şcoli foarte serioase, iar în 1889, devine principe de coroană al Regatului României, întrucât unchiul său, regele Carol I, nu a avut decât un singur copil, Maria, care din nefericire a murit la vârsta de patru ani. Regele Ferdinand a purtat diverse supranume în istorie, ca Regele Întregitor sau Regele tuturor românilor, pentru că în urma Primului Război Mondial, în care noi am intrat în 1916, pentru reîncorporarea în trupul ţării a Basarabiei, Bucovinei, Maramureşului, Transilvaniei și Banatului, el a devenit într-adevăr primul rege al tuturor românilor. A mai fost numit şi Ferdinand cel loial pentru loialitatea faţă de neamul românesc şi Biserica Ortodoxă Română, deşi el s-a născut şi a crescut într-o familie catolică. Ferdinand I a intrat în război de partea Antantei (un lucru extrem de curajos), luptând împotriva țării sale natale, Germania. La scurtă vreme, împăratul Wilhelm al II-lea al Germaniei l-a exclus din Casa Regală de Hohenzollern, iar regele Ferdinand I i-a replicat tăios că dinastia sa este o dinastie română, și nu una străină, germană”, a explicat PS Părinte Episcop Varlaam Ploieşteanul.

În continuare, Preasfinția Sa a amintit și de faptul că regele comemorat și-a botezat toți cei șase copii în religia ortodoxă, intrând în conflict și fiind excomunicat de Biserica Catolică de care aparținea.

De asemenea, ierarhul a punctat principalele aspecte ale domniei Regelui Ferdinand și a evidențiat faptul că pe cât a fost de scurtă domnia lui, pe atât de plină de realizări, una dintre năzuințele sale fiind ridicarea unei Catedrale Naționale.

„În 10 mai 1920, Regele Ferdinand a scris un hrisov domnesc pe care l-a adresat Sfântului Sinod al Bisericii noastre, prin care aducea vestea că Statul dorește construirea unei Catedrale a Mântuirii Neamului, în memoria eroilor care s-au jertfit în marile bătălii ale celui dintâi Război Mondial. Era ideea unchiului său Carol I, care a dorit ridicarea Catedralei Mântuirii Neamului în memoria eroilor de la Plevna și a tuturor eroilor din Războiul de Independență din 1877. Ferdinand era iubitor de locașuri de cult și de slujbele religioase ortodoxe. Catedrala Patriarhală l-a avut rugător de sute de ori. Biserica noastră îi datorează multe pentru sprijinul, dragostea și atașamentul arătat. Ne rugăm Bunului Dumnezeu să răsplătească robului său Ferdinand I, Întregitorul, Regele tuturor românilor, multul bine pe care l-a făcut poporului nostru. Ne rugăm în această zi ca vremurile de glorie cunoscute în timpul domniei Regelui Ferdinand I să se reîntrupeze în istoria noastră actuală și viitoare”, a subliniat Preasfinţitul Părinte Varlaam Ploieşteanul.

Prezent la eveniment, istoricul Marius Oprea, vicepreședintele Mișcării pentru Regat și Coroană, a mulțumit ierarhului pentru rugăciunile înălțate către Dumnezeu și a evocat momentul înmormântării Regelui Ferdinand I, slujbă oficiată de Patriarhul Miron Cristea în iulie 1927.