Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Actualitate religioasă Știri Sărbătoarea unuia dintre ctitorii și ocrotitorii Mănăstirii Cernica

Sărbătoarea unuia dintre ctitorii și ocrotitorii Mănăstirii Cernica

Galerie foto (49) Galerie foto (49) Știri
Un articol de: Vasile-Robert Nechifor - 03 Dec, 2020

Mănăstirea ilfoveană Cernica şi-a sărbătorit joi, 3 decembrie, unul dintre ocrotitorii spirituali, Sfântul Cuvios Gheorghe de la Cernica şi Căldăruşani. Sărbătoarea a fost marcată de săvârşirea Sfintei Liturghii de către un sobor de slujitori ai aşezământului monahal, sub protia părintelui protosinghel Ioachim Ceauşu, stareţul Mănăstirii „Duminica Sfinţilor Români” din București.

În fiecare an, la 3 decembrie, Biserica Ortodoxă Română face pomenirea unuia dintre stareţii care au avut un rol providenţial în viaţa Mănăstirii Cernica, situată în vecinătatea Capitalei, Sfântul Cuvios Gheorghe de la Cernica şi Căldăruşani. Anul acesta, sărbătoarea sfântului ocrotitor, care a reorganizat viaţa monahală din obştea cernicană, a fost marcată în mod deosebit prin săvârşirea Sfintei ­Liturghii în biserica mare, cu hramul „Sfântul Ierarh Nicolae”, ­situată în ostrovul mănăstirii ­ilfovene, de către un sobor de slujitori condus de părintele pro­tosinghel Ioachim Ceauşu, sta­reţ al Mănăstirii „Duminica Sfinţilor Români”, din care au mai făcut parte părintele protosinghel ­Vasile Pîrjol, stareţul Mănăstirii Cernica, dimpreună cu alţi slu­jitori ai vetrei monahale.

La final, părintele stareţ Vasile Pîrjol a vorbit despre bucuria sărbătoririi ocrotitorului mănăstirii, cu toate că în acest an prezenţa pelerinilor a fost limitată din cauza pandemiei: „Astăzi îl sărbătorim pe Sfântul Gheorghe de la Cernica şi Căldăruşani, ucenicul Sfântului Paisie de la Neamţ. Anul acesta, din cauza condiţiilor de distanţare socială, slujba a fost oficiată în biserica cea mare a mănăstirii, care este mult mai spaţioasă, participarea credincioşilor fiind mult mai redusă din cauza restricţiilor impuse de auto­rităţi. În această biserică din ostrovul mănăstirii, unde am slujit astăzi Sfânta Liturghie, Sfântul Gheorghe a venit pentru prima dată în anul 1781, reorganizând viaţa de obşte din acest loc şi călugărind 33 de tineri care doreau să trăiască o viaţă ascetică. El a fost un continuator al operei filocalice a Sfântului Paisie Velicicovschi, în ascultarea căruia a stat peste 25 de ani şi prin vedenie dumnezeiască a luat în grijă Mănăstirea Cernica, părăsită la vremea respectivă. Sfântul Nicolae i s-a arătat atunci în vis, poruncindu-i să-i construiască biserică şi să aşeze obşte de monahi”, a spus părintele stareţ.

De asemenea, părintele protosinghel Vasile Pîrjol a explicat modul în care sfântul pomenit a contribuit la revigorarea vieţii monahale din această vatră: „Întemeierea unei obşti monahale era un lucru mai rar întâlnit în acea vreme, Sfântul Paisie şi Sfântul Cuvios Gheorghe fiind astfel înnoitori ai monahismului românesc. Într-o vreme în care călugării alegeau mai degrabă un stil de viaţă singuratic, aceşti doi corifei ai monahismului românesc au făcut posibil ca predania părinţilor de la Muntele Athos legată de Rugăciunea inimii, de ascultare şi de participarea la sfintele slujbe să fie adusă în pământ românesc şi implementată la Cernica cu multă râvnă şi dragoste. Urmând acest model, mănăstirea a avut parte de părinţi care s-au ridicat la măsura învăţăturilor Sfântului Cuvios Gheorghe. Ne referim în primul rând la Sfântul Ierarh Calinic, care i-a continuat opera şi a desăvârşit-o, având un rol în viaţa acestei mănăstiri binecuvântate de Dumnezeu”.

În această perioadă, marcată de măsurile de restricţie impuse de autorităţi pentru limitarea ­răspândirii infectării cu SARS-CoV-2, raclele în care sunt aşezate sfintele moaşte ale Sfinţilor Calinic de la Cernica şi Gheorghe de la Cernica şi Căldăruşani au fost mutate în biserica mare a mănăstirii, fiind aşezate spre închinare în pronaosul sfântului locaş. Accesul în Biserica „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe”, unde acestea sunt aşezate spre închinare în mod tradiţional, a fost restricţionat pentru respectarea măsurilor impuse de autorităţi, sfintele slujbe cu participarea pelerinilor fiind săvârşite la biserica istorică „Sfântul Ierarh Nicolae”.

Citeşte mai multe despre:   Sfantul Gheorghe de la Cernica  -   Manastirea Cernica  -   hram  -   sarbatoare