În seara zilei de marți, 24 februarie, la Catedrala Patriarhală din București au continuat rânduielile specifice începutului Postului Mare cu slujba Pavecerniței Mari. În cadrul ei, s‑a dat citire celei de‑a doua părți a Canonului de pocăință al Sfântului Ierarh Andrei Criteanul. Rânduiala a fost săvârșită de Preasfințitul Părinte Paisie Sinaitul, Episcop‑vicar patriarhal, înconjurat de un sobor de preoți și diaconi, slujitori ai lăcașului de închinare.
Schitul din Oești și-a prăznuit ocrotitorul
În ziua de 11 august, când a fost cinstit Sfântul Ierarh Nifon, Patriarhul Constantinopolului, Schitul „Sfântul Ierarh Nifon” din localitatea Oești-Pământeni, comuna Corbeni, județul Argeș, și-a serbat hramul.
Cu acest prilej, Înaltpreasfințitul Părinte Calinic, Arhiepiscopul Argeșului și Muscelului, a săvârșit Sfânta Liturghie în biserica așezământului monahal. La final, chiriarhul a săvârșit și o slujbă de pomenire pentru ctitorii și binefăcătorii acestui așezământ monahal care au trecut la Domnul.
În cuvântul de învățătură rostit, Înaltpreasfințitul Părinte Calinic le-a vorbit celor prezenți despre viața și activitatea Sfântului Ierarh Nifon: „Ales Patriarh al Constantinopolului în 1486, el a fost chemat de domnitorul Radu cel Mare să întărească Biserica din Țara Românească. Deși s-a retras la Muntele Athos din cauza unor neînțelegeri, duhul său a rămas viu în inimile credincioșilor. După trecerea sa la Domnul, Sfântul Voievod Neagoe Basarab a adus moaștele sale în țară, așezându-le cu cinste la Mănăstirea Dealu, drept semn al iertării și recunoștinței. Deși a poruncit ca moaștele să fie duse înapoi la Sfântul Munte, monahii athoniți i-au dăruit o parte din acestea, păstrând vie amintirea sfințeniei sale. În 1517, Sfântul Nifon a fost trecut în rândul sfinților, iar viața și slujirea lui ne îndeamnă astăzi la credință, smerenie și iubire jertfelnică”.
Schitul din satul Oești-Pământeni, cu hramurile „Sfântul Ierarh Nifon, Patriarhul Constantinopolului” și „Sfânta Cuvioasă Teodora de la Sihla”, a fost înființat în anul 2017, pe un teren aflat în proprietatea Arhiepiscopiei Argeșului și Muscelului încă din 2002.
În anul 2005 a început construcția arhondaricului, finalizat în perioada 2016-2018, cunoscut sub denumirea „Casa Scriitorului”, având destinația de reședință chiriarhală.



.jpg)
