Sfântul Voievod Ștefan cel Mare cinstit în chip deosebit la Mănăstirea Putna

Ziua de pomenire a Sfântului Voievod Ștefan cel Mare, 2 iulie 2022, a fost prilej de aleasă bucurie și trăire duhovnicească la cea mai cunoscută ctitorie a domnului Moldovei. Credincioși din toate colțurile țării, din Ucraina și din Republica Moldova s-au unit în duh de rugăciune la mormântul Sfântului Voievod, având totodată bucuria de a de închina și la moaștele Sfinților putneni Iacob, Sila, Paisie și Natan, precum și la fragmente din moaștele Sfântului Daniil Sihastru și ale Sfântului Nectarie.

Mănăstirea Putna este în aceste zile gazda a numeroase evenimente liturgice și cultural-artistice, la împlinirea a trei decenii de la proclamarea solemnă în rândul sfinților a celui mai cunoscut apărător al credinței de pe meleagurile noastre.

Sărbătoarea voievodului care acum 518 ani a trecut la cele veșnice a început cu închinarea la mormântul Măriei Sale a celor trei ierarhi prezenți în mijlocul credincioșilor și a obștii monahale cu ocazia hramului, Înaltpreasfințitul Părinte Calinic, Arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților, Preasfințitul Părinte Veniamin, Episcopil Basarabiei de Sud, și Preasfințitul Părinte Damaschin Dorneanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților.

În continuare, Înaltpreasfințitului Părinte Arhiepiscop Calinic, împreună cu cei doi ierarhi, a săvârșit Sfânta Liturghie la altarul de vară al ctitoriei voievodale.

Un moment deosebit al evenimentului dedicat celui care a ctitorit peste 40 de lăcașuri de cult a fost întâmpinarea gospodarilor din vetrele folclorice ale județului Suceava, care au venit pe jos de la intrarea în comuna Putna spre mănăstire, interpretând cântări religioase și patriotice, conduși de președintele Consiliului Județean Suceava, Gheorghe Flutur. Au fost prezente grupuri din Rădăuți, Siret, Putna, Vicovu de Sus, Bilca, Salcea, Mălini, Râșca, Dolheștii Mici, Burla, Marginea, Horodnic de Sus, Bălcăuți, dar și un grup din Regiunea Cernăuți.

Răspunsurile liturgice au fost date de Grupul Psaltic „Eustatie Protopsaltul” al Mănăstirii Putna.

La momentul rânduit, ierodiaconul Grigorie Orobeți a primit Sfânta Taina a Preoției, iar monahul Elisei Ziub a fost hirotonit diacon - ierodiacon pe seama Mănăstirii Putna, cu hramul „Adormirea Maicii Domnului”. Cuvântul de învățătură rostit de Înaltpreasfințitul Părinte Arhiepiscop Calinic a adus în atenția credincioșilor prezenți cele mai frumoase pagini din istoria Dinastiei Mușatinilor, evidențiind personalitățile care au făcut apostolat prin ctitoriile domnești, boierești, arhierești, amintind faptul că ne aflăm în Anul Jubileu dedicat de Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților Moștenirii mușatine - cultură, credință, istorie.

„În Moldova, Dinastia Mușatinilor nu și-a asumat doar construirea unui stat puternic, ci și a unei Biserici de sine stătătoare, puternic ancorată în sensibilitatea și dragostea de frumos și bine a românilor, izvoditoare de artă și cultură. (…) Odată cu urcarea pe tron a lui Ștefan cel Mare (1457-1504), numeroasele lăcașuri sfinte ctitorite de el, dar și de alți înalți dregători, mari boieri sau fețe bisericești, reflectă nu numai importanța pe care marele domn o acorda vieții religioase, ci și raportul în care acesta înțelegea să pună Biserica moldavă față de domnie. Despre doi boieri ai vremii lui Ștefan cel Mare știm că au ridicat câte două biserici. Este vorba despre bisericile ridicate de Luca Arbure, portarul Cetății Suceava, pentru curțile sale de la Arbure (1503) și pentru cele de la Șipote (1507), amândouă de piatră; în schimb, dintre ctitoriile marelui logofăt Ioan Tăutu s-a păstrat doar biserica ridicată pentru curțile sale de la Bălinești (1499). Din Mănăstirea Trestiana de dincolo de Prut nu s-a mai păstrat nimic. Exemplul ctitoricesc al voievodului este urmat și de hatmanul Șendrea, cumnatul voievodului, care, se presupune, a zidit biserica din Dolheștii Mari ș. a. (…) Nu trebuie să le uităm nici pe femeile din familiile domnești ori boierești din Moldova, căci și ele și-au îndreptat atenția înspre ctitorirea de biserici și mănăstiri, înzestrându-le cu sate, seliști, vii, prisăci, păduri și heleșteie, dar mai ales cu diverse obiecte de cult, icoane, broderii valoroase, cruci din metale prețioase ori manuscrise frumos împodobite cu miniaturi.”

În cele ce au urmat, ierarhii au citit rugăciuni de dezlegare și pentru sănătate.

Momente cultural-artistice

După Sfânta Liturghie, Grupul vocal-tradițional „Ai lui Ștefan, noi oșteni” al Liceului Tehnologic „Ion Nistor” - Vicovu de Sus a susținut un moment artistic deosebit, interpretând cântece și poezii închinate Sfântului Voievod și întregului neam românesc, amintind astfel de lupta, dragostea, râvna strămoșilor care s-au jertfit pentru dreapta credință. Programul patriotic susținut astăzi arată continuitatea activității începute de vrednicul de pomenire părintele Ionel Maloș și de preoteasa Elena Maloș. O parte dintre versuri au fost rostite și în anul 2004, când grupul oștenilor era în primii ani de activitate. Pentru cei peste 600 de tineri care au făcut parte din acest grup, în cei peste 12 ani de activitate în cadrul liceului, Măria Sa Ștefan cel Mare și Sfânt a fost model de viețuire și sprijin în tot ceea ce și-au propus să realizeze.

Sărbătoarea Sfântului Voievod al Moldovei a adus împreună clerici și credincioși de pe o parte și de pe alta a Prutului, dar și din regiunea Cernăuți. La eveniment au fost prezenți și reprezentanți ai autorităților centrale, județene și locale, între care generalul de brigadă Liviu Uzlău, prim-adjunct al Inspectorului General al Jandarmeriei Române; Gheorghe-Alexandru Moldovan, prefectul județului Suceava; Gheorghe Flutur, președintele Consiliului Județean Suceava; Ion Lungu, primarul Municipiului Suceava; Ana Revenco, ministru al Afacerilor Interne al Republicii Moldova, alături de o importantă delegație de la Chișinău.

Spre bucuria tuturor celor prezenți, în semn de cinstire a ctitorului mănăstirii, între zidurile Cetății Putnei a avut loc și tradiționala ceremonie militară, cu depunere de coroane și flori. După intonarea imnului de stat al României și a imnului de stat al Republicii Moldova, au depus coroane la mormântul Voievodului Ștefan cel Mare și Sfânt: Ana Revenco, ministru al Afacerilor Interne al Republicii Moldova, Instituția Prefectului județului Suceava, Consiliul Județean Suceava, structurile Ministerului Afacerilor Interne din județul Suceava, Ministerul Apărării al Republicii Moldova, Asociația „Ștefan cel Mare și Sfânt” din Republica Moldova, Primăria Municipiului Suceava, Primăria Comunei Putna, Primăria Comunei Straja, Primăria Comunei Vicovu de Jos, Primăria Comunei Voitinel, Asociația Națională Cultul Eroilor „Regina Maria”, filiala Suceava, Asociația Națională a Veteranilor de Război, filiala Suceava, Liceul Tehnologic „Ion Nistor” Vicovu de Sus, Asociația Studenților Creștini Ortodocși Români.

A urmat ceremonialul militar dedicat sărbătoririi Sfântului Voievod Ștefan cel Mare la 518 ani de la trecerea la cele veșnice și la 30 de ani de la canonizarea sa de către Biserica Ortodoxă Română. Garda de onoare constituită în cinstea Voievodului Ștefan cel Mare și Sfânt a fost compusă din: Garda Drapelului de Luptă a Inspectoratului pentru Situații de Urgență „Bucovina” al Județului Suceava, Pluton de onoare al Inspectoratului pentru Situații de Urgență „Bucovina” al județului Suceava, Pluton de onoare al Școlii militare de jandarmi „Petru Rareș” Fălticeni, Garda de onoare a Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova, Pluton de onoare al Brigăzii I Infanterie Motorizată „Moldova” a Armatei Naționale a Republicii Moldova, Orchestra „Model” a Inspectoratului General de Carabinieri al Ministerului Afacerilor Interne a Republicii Moldova, care a asigurat și va asigura în continuare muzica ceremonialului militar.

„O minune a Sfântului Ștefan”

La final, starețul Mănăstirii Putna, arhim. Melchisedec Velnic, le-a vorbit celor prezenți despre momentul canonizării Binecredinciosului Voievod Ștefan cel Mare și despre cultul Sfântului Ștefan, în ultimii 30 de ani ridicându-se nu mai puțin de 68 de biserici care l-au ales ca ocrotitor.

„Sunt astăzi 518 ani de când Sfântul Ștefan a trecut la cele veșnice și, în mod special, sărbătorim, chiar în această zi 30 de ani de la proclamarea canonizării sale la Putna, care a avut loc în 1992. Alături de alți sfinți români, canonizarea sa de către Sinodul Bisericii Ortodoxe Române a avut loc în ședința din 20 iunie, iar proclamarea solemnă a tuturor sfinților canonizați atunci a avut loc la București în 21 iunie. Apoi, pe 2 iulie, la Putna, a fost proclamarea locală a Sfântului Ștefan cel Mare, a Sfântului Daniil Sihastru și a Sfântului Ierarh Leontie de la Rădăuți. Între cei care atunci eram viețuitori ai mănăstirii mai suntem prezenți în Putna opt și, alături de noi, cel care pe atunci era episcop-vicar la Iași, Înaltpreasfințitul Părinte Calinic, care a semnat alături de ceilalți membri ai Sfântului Sinod tomosul de canonizare al Sfântului Ștefan. Troparul Sfântului Ștefan este făcut de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, în drum de la Iași spre Putna, iar muzica aparține părintelui Clement Haralam, în prezent Mare Eclesiarh al Catedralei Patriarhale din București. La Putna au participat toți membrii Sfântului Sinod, conduși de Părintele Patriarh Teoctist. Au fost prezenți președintele României, prim-ministrul și membrii Guvernului României. De asemenea, au fost prezenți Mitropolitul Vladimir al Moldovei, Mitropolitul Petru al Basarabiei, Mitropolitul Onufrie de la Cernăuți. Era prima dată după perioada interbelică, – pentru că în comunism nu era posibil așa ceva –, era pentru prima dată când se aflau la un loc români din România, din Basarabia și din nordul Bucovinei. Patriarhul Teoctist a subliniat că prezența românilor din afară țarii, împreună cu românii din țară, după atâtea decenii de separare, este o minune a Sfântului Ștefan.”

În cadrul evenimentului de astăzi au fost prezentate unele dintre cele mai recente apariții editoriale ale Mănăstirii Putna: Albumul Ștefan cel Mare în icoană și altar (care cuprinde fotografii și scurte informații despre cele 68 de biserici și mănăstiri care îl au ca ocrotitor pe Binecredinciosul Voievod Ștefan și numeroase icoane pictate ale Sfântului), volumul Cuvinte despre Ștefan cel Mare (cu trei discursuri: al ierodiaconului Gherasim Putneanul, scris în 1770, pentru a fi rostit la 300 de ani de la sfințirea mănăstirii, al istoricului A.D. Xenopol la Serbarea de la Putna 1871 și al lui Dimitrie Onciul, președinte al Academiei Române, din 1904, când se împlineau 400 de ani de la trecerea la cele veșnice a Sfântului Ștefan cel Mare), DVD-ul cu poezii și cântări dedicate Sfântului Ștefan cel Mare, interpretate de grupul vocal „Ai lui Ștefan, noi oșteni”, precum și numărul XV al Revistei Cuvinte către tineri.