Sfinţii 40 de Mucenici, prăznuiţi în dealul Copoului

Singura biserică din Iaşi închinată Sfinţilor 40 de Mucenici a îmbrăcat ieri, 9 martie 2014, straie alese de sărbătoare. Programul liturgic dedicat hramului lăcaşului de cult situat în dealul Copoului a fost unul deosebit, credincioşii bucurându-se şi de prezenţa Înaltpreasfinţitului Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, care a oficiat sâmbătă seară slujba Vecerniei unită cu Litia.

Sărbătoarea hramului Bisericii ieşene „Sfinţii 40 de Mucenici“ a debutat sâmbătă seară cu slujba Vecerniei unită cu Litia, oficiată de IPS Mitropolit Teofan, înconjurat de un numeros sobor de preoţi şi diaconi, din care au făcut parte pr. Toma Gradinaciuc, protopopul Protoieriei Iaşi 1, pr. prof. univ. dr. Gheorghe Petraru, prodecanul Facultăţii de Teologie Ortodoxă „Dumitru Stăniloae“ din Iaşi, pr. prof. dr. Dragoş Bahrim, directorul Seminarului Teologic Liceal Ortodox „Sf. Vasile cel Mare“ din Iaşi, pr. Petrică Lehaci, parohul Bisericii „Sfântul Nectarie“ din Iaşi. Credincioşii veniţi să se roage la ceas de seară au adus pâine, untdelemn şi vin pentru a fi binecuvântate, ascultând cu atenţie cântările de la strană care au amintit de martiriul celor 40 de Mucenici pomeniţi în fiecare an, pe 9 martie, de Biserica noastră.

„Dimensiunea jertfei nu trebuie să lipsească din viaţa noastră“

La finalul slujbei, în cuvântul rostit, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei a arătat că starea de jertfă trebuie să fie o constantă a vieţii creştinului: „Această sfântă biserică este zidită în cinstea Sfinţilor 40 de Mucenici din Sevastia. Martiriul acestor mărturisitori trebuie să ne aducă mereu aminte că, atât în timpuri de persecuţie, cât şi în timpuri de pace, atât în timpuri dificile, cât şi în timpuri liniştite, dimensiunea jertfei nu trebuie să lipsească din viaţa noastră; doar prin jertfă omul urcă de pe pământ la Cer, împlinind întru adevăr calitatea lui de membru al Bisericii Ortodoxe. În Pateric se spune că numai dacă dai sânge, primeşti duh, reieşind de aici că, pentru a deveni receptacol al dumnezeiescului Duh, omul trebuie să fie în stare de jertfă. Iar poetul nostru Radu Gyr spunea, referindu-se tot la acest lucru, că «numai jertfele cutremură istoria... numai mormintele deschid cerul»“.

Prezent la slujba de seară, părintele protopop Toma Gradinaciuc a menţionat că Biserica „Sfinţii 40 de Mucenici“ aşteaptă să fie resfinţită în perioada următoare: „Suntem martori la frumoasele lucrări care s-au săvârşit la această importantă biserică, deşi parohia este una micuţă. Prin grija preoţilor slujitori şi prin jertfa credincioşilor, această biserică din dealul Copoului, mai frumoasă ca oricând, aşteaptă veşmântul resfinţirii“. De asemenea, pr. Ioan Rusu, parohul Bisericii „Sfinţii 40 de Mucenici“ din Iaşi, a mulţumit Mitropolitului Moldovei şi Bucovinei şi celorlalţi părinţi pentru împreuna-slujire în ajunul hramului, făcând şi o caracterizare succintă a parohiei pe care o păstoreşte, cât şi a lucrărilor de restaurare şi repictare săvârşite în ultimii ani la lăcaşul de cult.

Programul liturgic dedicat hramului de la Biserica „Sfinţii 40 de Mucenici“ din Iaşi a continuat ieri- dimineaţă, oficiindu-se, în sobor de preoţi şi diaconi, Acatistul Sfinţilor prăznuiţi, Utrenia, Sfânta Liturghie şi pomenirea ctitorilor.

Biserica unde a slujit ca diacon scriitorul Ion Creangă

La mijlocul secolului al XVIII-lea, dealul Copului nu era foarte populat, neexistând decât curţi boiereşti şi nici un lăcaş de cult. Din această cauză, în 1760, hatmanul Vasile Ruset şi soţia sa Safta vor ridica o biserică de zid pe locul aprobat la data de 20 august a aceluiaşi an de domnitorul Ioan Teodor Callimachi. Terminată în scurtă vreme, „mănăstioara“ va fi sfinţită de mitropolitul Gavriil Callimachi, fratele domnului. Ctitorii au închinat-o Mitropoliei Proilavei (Brăila), când aceasta îl avea în frunte pe ierarhul Daniil. Patronajul cu pricina nu a fost de bun augur, aşezământul ajungând, după 27 de ani, într-o stare de degradare, ceea ce îl determina pe vel vistiernicul Lascarache Ruset, urmaş în ctitorie, să revendice ctitoria părinţilor săi. El va obţine de la domnitorul Alexandru Ioan Ipsilanti (1786-1788) hrisovul din 30 octombrie 1787, care oferea bisericii 20 de lei pe lună (din vama domniei) pentru cheltuieli de întreţinere. Construcţia iniţială a suferit două modificări: în 1868, când i s-au adăugat pronaosul (având cafas deasupra, pentru cor) şi clopotniţa, şi în 1924, când i s-a adăugat pridvorul. În anul 1869 s-au realizat ample lucrări. În 1994 s-a trecut la consolidarea şi renovarea interioară a lăcaşului. Prin implicarea părintelui paroh Ioan Rusu, a fost obţinută autorizaţie pentru repictarea sfântului lăcaş, lucrarea desfăşurându-se între anii 2011-2013, pictori fiind Vasile şi Violeta Carp.

Potrivit inscripţiei de pe o placă din marmură, între anii 1859-1863, la Biserica „Sfinţii 40 de Mucenici“ din Iaşi a slujit ca diacon Ion Creangă. Un bust montat în curte îi păstrează amintirea. Alături de bustul lui Ion Creangă, curtea Bisericii „Sfinţii 40 de Mucenici“ găzduieşte şi bustul lui Gh. Asachi, sculptat de C. Crengăniş.

De obicei, decedaţii erau îngropaţi în jurul acestei biserici. Începând însă cu data de 3 iunie 1871, Primăria va interzice înhumările în cimitirele bisericeşti, deschizând, în schimb, Cimitirul Eternitatea.