Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Actualitate religioasă Știri Sfinţii Martiri Brâncoveni prăznuiţi la Mănăstirea Cârlomăneşti din judeţul Galaţi

Sfinţii Martiri Brâncoveni prăznuiţi la Mănăstirea Cârlomăneşti din judeţul Galaţi

Galerie foto (5) Galerie foto (5) Știri
Un articol de: Pr. Gabriel Molocea - 19 August 2016

Și în acest an, la pomenirea Sfinţilor Martiri Brâncoveni, Mănăstirea Cârlomăneşti din judeţul Galaţi a îmbrăcat haina de sărbătoare, întrucât şi‑a cinstit ocrotitorii spirituali. Sfânta Liturghie a fost săvârşită sub înalta binecuvântare a Înaltpreasfinţitului Părinte Arhiepiscop Casian şi a adunat în jurul Sfântului Potir un sobor de preoţi şi diaconi din parohiile Protopopiatului Tecuci, oficialităţi locale, dar şi numeroși credincioşi din parohiile învecinate, la care s‑au adăugat credincioşi români care lucrează în străinătate, veniţi acasă în perioada verii.

Grupuri de copii și tineri din parohiile învecinate, înveşmântaţi în autenticul port popular, au prezentat un program cultural‑artistic ce a constat în recitări de poezii şi intonări de cântări religioase şi patriotice, în cinstea Sfinţilor Martiri Brâncoveni, ocrotitorii acestui aşezământ monahal. „Prin jertfa Brâncovenilor, a subliniat Înaltpreasfinţitul Părinte Arhiepiscop Casian, prin voievodul care a iubit credinţa, cultura şi strălucirea artei româneşti, ţara a câştigat demnitate şi recunoaştere în lumea întreagă. Iar Biserica şi poporul, prin Sfinţii tineri prinţi Brâncoveni au câştigat modele unice în lume pentru creşterea, educarea şi devenirea tinerilor din zilele noastre!”.

Totodată, cei prezenți au participat și la vernisarea unei expoziții de prese de tipar, organizată de Asociaţia „Moara de Hârtie” din Comana, județul Giurgiu, atelier-muzeu care păstrează istoria artei grafice din România. „Au fost expuse două prese de tipar: o replică în lemn a presei lui Johannes Gutenberg, inventatorul tiparului, şi o presă metalică mică, la care copiii prezenţi la mănăstire au avut bucuria de a tipări un text - troparul Sfinţilor Martiri Brâncoveni -, cules cu litere mobile”, a explicat Ion George, preşedintele Asociaţiei „Moara de Hârtie” din Comana.

Evenimentul a fost organizat în cooperare cu Protopopiatul Tecuci, în contextul Anului omagial al Sfântului Ierarh Martir Antim Ivireanul și al tipografilor bisericești în Patriarhia Română. La final, pelerinii au fost invitaţi la agapa frăţească oferită în pădurea situată lângă biserica cea nouă a mănăstirii, unde au fost împărţite pachete cu hrană.

Loc al liniştii binecuvântate

Începând din anul 2012, ca urmare a unei hotărâri a Consiliului local, comuna Cerţeşti a intrat sub ocrotirea spirituală a Sfinţilor Martiri Brâncoveni. Situată între localităţile Cerţeşti şi Cârlomăneşti, la 40 km NE de Tecuci, într‑un cadru natural deosebit, Mănăstirea Cârlomăneşti este un punct de interes religios reaşezat de curând pe harta spirituală a Eparhiei Dunării de Jos. Accesul spre mănăstire se face pe drumurile judeţene 251A Tecuci - Corod şi 251B Corod - Cerţeşti.

Zidită pe locul unui schit în jurul anului 1445, atestată documentar la sfârşitul secolului al XVII‑lea, mănăstirea a fost integrată în secolul al XVIII‑lea curentului de înnoire duhovnicească promovat de Sfântul Paisie de la Neamţ, devenind un important centru monahal din sudul Moldovei.

La 1809, mănăstirea este menţionată ca metoc al Episcopiei Romanului. În 1821 este complet distrusă de eterişti şi de turci, călugării fiind nevoiţi să fugă.

Puţinii monahi rămaşi au schimbat cu circa 1 km locul mănăstirii, construind până la 1824 o biserică de cărămidă, existentă şi astăzi. După 1864 această biserică a deservit credincioşii din localităţile din satele Cârlomăneşti şi Cerţeşti. La 1957, biserica a fost trăsnită, incendiată şi apoi părăsită, ajungând în ruină.

Viaţa monahală a fost reluată în anul 1997, când chiriarhul Dunării de Jos a hotărât reînfiinţarea ei. În jurul vechii biserici de cărămidă se înalţă astăzi o biserică nouă şi un corp de chilii ce pot aduce tuturor pelerinilor bucuria rugăciunii şi odihna într‑un loc al liniştii binecuvântate