Sinodul Mitropoliei Munteniei și Dobrogei întrunit la București

Ierarhii membri ai Sinodului Mitropoliei Munteniei și Dobrogei s-au întrunit luni, 30 iunie, în ședință de lucru în Sala Sinodală din Reședința Patriarhală din București. În cadrul lucrărilor prezidate de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, au fost date spre avizare dosare de canonizare ale unor femei de neam român cu viață sfântă și au fost dezbătute subiecte de ordin administrativ.

După rostirea rugăciunii de început, Preasfințitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor, a dat citire apelului nominal. Constatându-se îndeplinirea condițiilor statutare privind desfășu­rarea ședinței, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a declarat deschise lucrările Sinodului mitropolitan și a prezentat temele principale aflate pe ordinea de zi, constând preponderent în avizarea dosarelor de canonizare pentru sfintele femei de neam românesc propuse de Arhi­episcopia Bucureștilor și Arhiepiscopia Argeșului și Muscelului spre canonizare: „Este vorba despre Doamna Maria Brâncoveanu, schimonahia Filofteia Antonescu de la Mănăstirea Pasărea, monahia muceniță Evloghia Țârlea de la Mănăstirea Samurcășești, schimonahia Elisabeta Lazăr de la Mănăstirea Pasărea, monahia Platonida - Doamna Despina Milița, soția Sfântului Voievod Neagoe Basarab, și Măndălina (Magdalena) Milenko, o vrednică și harnică credincioasă a comunității românești din Mălainița, Vicariatul de Timoc, din Serbia. De asemenea, s-a mai solicitat dăruirea unor fragmente din moaștele Sfântului Cuvios Mărturisitor Sofian de la Antim bisericii Parohiei Manta din Episcopia Basarabiei de Sud. (...) Această propunere de canonizări de femei sfinte din neamul românesc este o binevenită ocazie pentru a săvârși proclamarea generală a canonizării lor anul viitor, care va fi Anul omagial al pastorației familiei creștine și Anul comemorativ al sfintelor femei din calendar, mironosițe, mucenițe, monahii, soții și mame. Acest fapt ne-a determinat să scoatem în evidență importanța sfințeniei în familia creștină. În rândul sfinților români există deja mai multe femei aflate în calendar, precum Sfânta Cuvioasă Parascheva, însă în mod deosebit în acest an pregătim canonizarea unor femei care au fost isihaste în unele zone ale țării, trăitoare ale rugăciunii inimii, apoi femei care au fost soții și au născut și crescut copii în credință, inclusiv soții de domnitor, cum sunt Doamna Maria Brâncoveanu și Doamna Despina Milița, în Țara Românească. Mai recent, am primit această propunere din partea Vicariatului de Timoc referitoare la Magdalena Milenko, care a trăit între 1895 și 1962. Aceasta a avut tată sârb și mamă româncă, fiind o femeie foarte evlavioasă”.

De asemenea, Patriarhul României a eviden­țiat necesitatea alcătuirii textelor liturgice și a acatistelor în paralel cu procesul de canonizare a tuturor celor trecuți în rândul sfinților de Biserica noastră, subliniind că proclamarea generală a canonizării celor 16 sfinți din data de 4 februarie a adus multă bucurie tuturor credin­cioșilor români.

„Dacă ne-am obișnuit să facem o lucrare de canonizare completă, nu doar parțială, cum s-a întâmplat adesea, precum în anul 1992, când s-au pregătit doar sinaxarul, troparul, condacul și icoana sfinților canonizați, slujbele lor fiind terminate ulterior, acum, după proclamarea generală a canonizării din data de 4 februarie 2025 a celor 16 sfinți duhovnici și mărturisitori din perioada comunismului, când deodată cu proclamarea generală a canonizării s-au prezentat și cărțile cu slujbele lor și acatistele lor tipărite, precum și icoanele pictate în stilul bizantin, nu mai putem să lucrăm altfel. De aceea, am cerut ca în această ședință a Sfântului Sinod să aprobăm în principiu textele liturgice, urmând ca la ședința din toamnă a Sfântului Sinod să finalizăm slujbele tuturor acestor femei, 16 la număr, slujbe care sunt necesare pentru a fi publicate la sfârșitul anului în așa fel încât anul viitor să facem proclamarea generală a canonizării lor. După această lucrare, mai târziu, când va fi potrivit, vom integra și alți sfinți din neamul nostru în calendar, dar mai întâi trebuie ca toate persoanele canonizate să aibă slujbă și acatist. Se vede că după proclamarea generală a canonizărilor din acest an a fost o solicitare foarte mare pentru acatistele sfinților nou-canonizați. Avem două formate la prețuri simbolice pentru o distribuire cât mai largă a lor spre folosul credincioșilor. Canonizarea celor 16 duhovnici și mărturisitori a adus foarte multă bucurie în eparhii, în școli, la orele de religie și la olimpiadele copiilor. Este foarte interesant cum copiii îi îndrăgesc pe acești sfinți și le pictează icoanele fără să-i fi întâlnit personal în viață. Trecerea în rândul sfinților nu este un simplu act formal, juridic sau canonic, ci este unul cu foarte multă rodire duhovnicească și pastoral-misionară”, a explicat Preafericirea Sa.

Mitropolia Munteniei și Dobrogei are în componență 10 eparhii: Arhiepiscopia Bucu­reștilor, Arhiepiscopia Tomisului, Arhiepiscopia Târgoviștei, Arhiepiscopia Argeșului și Muscelului, Arhiepiscopia Buzăului și Vrancei, Arhiepiscopia Dunării de Jos, Episcopia Sloboziei și Călărașilor, Episcopia Alexandriei și Teleormanului, Episcopia Giurgiului și Episcopia Tulcii. La acest sinod participă și ierarhii Episcopiei Daciei Felix și Episcopiei Ortodoxe Române din Ungaria.