Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Actualitate religioasă Știri Slujba Vecerniei sau „A doua Înviere” din prima zi de Paști la Patriarhie

Slujba Vecerniei sau „A doua Înviere” din prima zi de Paști la Patriarhie

Galerie foto (23) Galerie foto (23) Știri
Un articol de: Diac. Andrei Butu - 19 Aprilie 2020

În prima zi de Paști, duminică, 19 aprilie 2020, la Catedrala Patriarhală din București a fost săvârșită slujba Vecerniei Învierii Domnului, numită în popor „A doua Înviere”. Slujba a fost oficiată la orele amiezii de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, împreună cu Preasfinţitul Părinte Varlaam Ploieşteanul, Episcop-vicar patriarhal, Preasfinţitul Părinte Ieronim Sinaitul, Episcop-vicar patriarhal, şi Preasfinţitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor, înconjurați de un sobor de preoți și diaconi.

Anul acesta, potrivit tradiției, în cadrul slujbei Vecerniei Învierii a fost citit în șapte limbi pasajul Evanghelic de la Ioan 20, 19-25.

În cuvântul de învățătură rostit, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a tâlcuit înțelesurile duhovnicești ale Evangheliei citite la slujba Vecerniei și a spus că aceasta ne arată mai multe adevăruri fundamentale pentru credința și viața Bisericii: „Vedem că Mântuitorul Iisus Hristos Cel înviat din morți, în seara zilei Învierii Sale, vine la ucenicii Săi, care se aflau într-o casă, și de teamă de a nu fi persecutați aveau ușile încuiate. Iisus nu bate în ușă, nu așteaptă ca să I se deschidă, ci El trece prin ușile încuiate fără să le spargă, fără să degradeze integritatea ușilor, și a stat în mijlocul lor și le-a zis «Pace vouă!» (Ioan 20, 19). Aici vedem neobișnuita stare a lui Hristos după Înviere. El este înviat din morți, dar nu mai revine la viața pământească, obișnuită, care este adesea limitată de determinismele naturii, de spațiul care îl limitează pe om, de timp și de materia opacă, care i se opune atunci când ușile sunt încuiate. Iisus Hristos a intrat într-o altă viață. Învierea Lui nu este reanimarea unui trup, cum a fost învierea prietenului Său Lazăr, care după o vreme, deși a înviat, a murit la vârstă înaintată. Învierea lui Hristos, așa cum spun cântările din noaptea de Paști, este omorârea morții și începutul unei alte vieți, viața cerească veșnică”.

De asemenea, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a evidențiat faptul că Mântuitorul Hristos Se arată ucenicilor pentru a-i asigura că El, Cel înviat, este identic cu Cel răstignit. „Trupul Său, deși este înviat din morți, poartă stigmatele sau semnele cuielor în mâini, în picioare, precum și semnul în coasta Sa făcut de lancea cu care a fost străpuns atunci când se afla pe cruce și a curs sânge și apă, dovada că El murise. Tocmai pentru că El trece prin ușile încuiate, ucenicii ar fi putut crede că este o fantomă, o nălucă, o arătare, un duh. Ca să arate că El are carne și oase, deși este înviat din morți, le arată semnul cuielor și semnul străpungerii coastei Sale. De fapt, Mântuitorul îi asigură palpabil, vizual, pe ucenici că El este Cel răstignit și acum a înviat. Această atitudine a Lui ne arată că este un Învățător desăvârșit. El întărește credința ucenicilor Săi, dar în același timp le arată și taina Învierii Sale, care este altceva decât o revenire la viața biologică pământească. (...) Prin semnele pătimirii Sale, nu neagă, nu exclude și nu șterge experiența suferinței, ci o transfigurează. Trupul Său cel înviat interiorizează taina crucii, iar taina crucii exprimă slava iubirii Sale milostive prin Înviere”, a reliefat Preafericirea Sa.

În continuare, Întâistătătorul Bisericii noastre a evidențiat că Evanghelia citită în cadrul Vecerniei are o semnificație misionară, întrucât, îndată după Învierea Sa, Mântuitorul vorbește despre o trimitere a ucenicilor la propovăduire: „Deja în seara Învierii Sale, îi pregătește pe ucenici pentru misiune. Aceasta explică de ce acest text este citit în mai multe limbi. El este citit în mai multe limbi pentru că deja conține mesajul misiunii, trimiterii ucenicilor la toate popoarele. În Evanghelia după Sfântul Luca se spune că așa trebuia, adică este un plan al lui Dumnezeu ca pocăința să fie propovăduită împreună cu iertarea păcatelor la toate neamurile, începând de la Ierusalim. Aici vedem universalitatea misiunii încredințate de Hristos apostolilor. În Evanghelia după Matei se spune: «Drept aceea, mergând, învățați toate neamurile, botezându-le în numele Tatălui și al Fiului și al Sfântului Duh» (Matei 28, 19). Prin aceasta vedem că Hristos nu a înviat doar pentru poporul evreu, ci pentru toate popoarele și că învierea de obște sau învierea universală este un dar al lui Dumnezeu pentru toate popoarele, indiferent de etnie, credință, de cultură”.

Răspunsurile liturgice la strană au fost oferite de membri ai Grupului psaltic „Tronos” al Catedralei Patriarhale, condus de arhidiaconul protopsalt Mihail Bucă.