„Taina cea din veac ascunsă și de îngeri neștiută”, Nașterea din Fecioara Maria a Fiului lui Dumnezeu devenit Om, a fost prăznuită cu multă solemnitate și bucurie la Catedrala Patriarhală din
Slujire arhierească la Mănăstirea Ghighiu
În Duminica a 3-a din Postul Mare, a Sfintei Cruci, Preasfinţitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor, s-a aflat în mijlocul obştii monahale a mănăstirii prahovene Ghighiu.
Preasfinţia Sa a oficiat aici Sfânta Liturghie, înconjurat de un sobor de slujitori, şi a rostit un cuvânt de învăţătură în care a subliniat că în Sfânta Cruce stă înscrisă Învierea lui Hristos.
Preasfinţitul Părinte Timotei Prahoveanul a explicat că Mântuitorul Iisus Hristos, prin Jertfa Sa, a transformat Lemnul Crucii, care în vechime era un obiect de tortură şi de batjocură, într-un Altar sfânt de jertfă. „În Antichitate, crucea era un semn de batjocură şi de tortură. Marii făcători de rele erau răstigniţi pe ea. De foarte multe ori, trupurile celor condamnaţi la moarte prin răstignire rămâneau mai multă vreme pe cruce, spânzurate sau atârnate, până când oamenii îşi sfârşeau zilele, murind în chinuri cumplite. De aceeaşi moarte a avut parte şi Mântuitorul Iisus Hristos, dar El a transformat acest lemn de tortură, de batjocură, aşa cum era considerat, într-un Altar de jertfă. Mântuitorul Hristos şi-a deschis braţele pe cruce îmbrăţişând astfel întreaga umanitate pentru care îşi dădea viaţa, pentru noi şi pentru a noastră mântuire. Întemeind Biserica în chip nevăzut pe Cruce şi mai târziu în chip văzut la Rusalii sau la Pogorârea Duhului Sfânt, Domnul Hristos a arătat din acest semn un semn al biruinţei, un semn al Învierii“, a spus Preasfinţia Sa.
Referindu-se la cuvintele Mântuitorului: „Oricine voieşte să vină după Mine, să se lepede de sine, să-şi ia crucea şi să-Mi urmeze Mie“ (Marcu 8, 34), Preasfinţitul Părinte Timotei Prahoveanul le-a vorbit credincioşilor prezenţi şi despre cele trei condiţii indispensabile pentru cei care se numesc ucenici, adică următori ai Domnului: lepădarea de sine, luarea crucii şi urmarea lui Hristos. „Lepădarea de sine înseamnă renunţarea la propria noastră voinţă, adică omul să îşi îndepărteze preocuparea excesivă faţă de propria persoană. Aceasta este prima condiţie. A doua condiţie este luarea crucii. Crucea este, de fapt, crucea propriilor noastre încercări şi suferinţe. Când un om poartă o boală grea înseamnă că îşi duce crucea; când un om a trecut prin mari încercări înseamnă că îşi poartă crucea. Aceasta este o explicaţie a cuvintelor «să îşi ia crucea şi să Îmi urmeze Mie», adică să ne purtăm suferinţa până la capăt, suferinţă care împreună cu Hristos se duce mult mai uşor, iar fără El este cumplită şi uneori chiar ne poate doborî. A treia condiţie este aceea de a-L urma pe Hristos. Urmarea lui Hristos este un proces care trebuie să ne preocupe pe fiecare dintre noi“, a spus Preasfinţia Sa.
În cadrul Sfintei Liturghii, PS Episcop Timotei Prahoveanul l-a hirotonit întru preot pe diac. Ionuţ Voinea, pe seama Parohiei Valea Crângului, Protopopiatul Urlaţi. Preasfinţia Sa l-a hirotonit întru diacon pe teologul Marius Zbarcea, pe seama Parohiei Poiana Copăceni, Protoieria Vălenii de Munte.