Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Actualitate religioasă Știri Viaţa satului: Tradiţie şi modernitate la Andrieşeni

Viaţa satului: Tradiţie şi modernitate la Andrieşeni

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Știri
Un articol de: Emil Baltag - 11 Iunie 2010

În rândul multelor rele aduse nouă de lunga guvernare comunistă, la loc de frunte se află distrugerea satului românesc. Nu au fost, desigur, desfiinţate cu totul satele noastre, dar ele nu mai sunt ceea ce erau înainte de comunism - acele comunităţi rurale în care, încă din vechime, viaţa se desfăşura după legi nescrise, iar tradiţiile şi obiceiurile constituiau o formă de manifestare a acestor legi. Un adevărat tezaur de cultură, a cărui origine vine din vremuri ancestrale, era conservat în aceste tradiţii şi obiceiuri. Toate acestea reglau, am putea spune, viaţa fiecărei persoane ca şi a ansamblului colectivităţii în aşa măsură încât anumite limite ale comportamentului uman nu puteau fi depăşite decât cu riscul autoexcluderii din comunitate. În bună măsură însă acestea au dispărut.

Mai poate fi recuperat oare ceva din ceea ce s-a pierdut din satul nostru românesc? O întrebare grea, la care nu-i deloc uşor să dai un răspuns clar şi precis. Oricum însă, dacă se poate face ceva în acest sens, va fi un proces de durată. Revigorarea unor vechi tradiţii şi obiceiuri, ca şi instituirea altora noi, a căror finalitate să fie schimbarea (în bine, se înţelege) a mentalităţii oamenilor, nu se poate face decât în timp. Iar cei care s-ar încumeta la acţiuni de o asemenea importanţă trebuie să se înarmeze, de la început, cu răbdare, cu încredere şi perseverenţă. Încredere în propriile forţe, dar, mai ales, încrederea că Pronia cerească vine întotdeauna în sprijinul celui bine intenţionat, al aceluia care, în tot ce face, nu numai la sine se gândeşte, ci şi la semenii săi, în primul rând la cei împreună cu care formează o comunitate.

Şi trebuie s-o spunem, chiar cu bucurie, că asemenea oameni există în satele noastre. Căci iată, spre exemplu, în comuna Andrieşeni, la iniţiativa unor astfel de oameni bine intenţionaţi, între care amintim pe părintele paroh Mihai Cepeliuc, primarul comunei, domnul Ioan Căruntu, şi domnul viceprimar Florin Lodbă şi cu ajutorul altora, uniţi în jurul lor, se desfăşoară, cum s-ar spune, la soroace, activităţi care, în viziunea lor, sunt cu bătaie lungă. Ele trebuie să devină, în timp, tradiţii cu un puternic impact pozitiv asupra mentalităţii cetăţenilor comunei. Sunt manifestări cu un accentuat caracter educativ, formativ, activităţi care urmăresc să antreneze cât mai mulţi participanţi şi din care oamenii urmează a înţelege că viaţa în comunitate poate fi plăcută şi frumoasă, că se poate trăi în pace şi bună înţelegere cu semenii şi că însăşi eficienţa muncii din zilele de peste săptămână este mult mai mare dacă totul se face cu bună intenţie, dacă tot ce se face vizează zidirea, atât în planul lumii materiale, cât şi, mai ales, în acela al vieţii sufleteşti.

În felul acesta, la sărbătoarea hramului din Buhăieni şi din Drăgăneşti (sate care aparţin comunei), de fiecare dată, după slujba de la biserică, urmează un scurt program artistic prezentat de copii de la şcoala din comună, conduşi de, deja cunoscuţii rapsozi, învăţătorii Petru şi Ştefania Sturza. Oamenii veniţi la această sărbătoare, cei din sat ca şi oaspeţii, primesc astfel mesajul unor frumoase gânduri şi trăiri.

În fiecare an, la Duminica Mironosiţelor, cetăţeni din câteva sate ale comunei se adună la fântâna de la halta Andrieşeni unde au loc manifestări cu caracter religios şi cultural-artistic. Este, de fiecare dată, prilejul pentru toţi cei prezenţi acolo de a se simţi mai adânc uniţi în gând şi în sentiment.

Astfel de manifestări culminează cu ceea ce se cheamă Sărbătoarea Salcâmului, adică Ziua Comunei Andrieşeni. Aflată la cea de a doua ediţie, sărbătoarea din acest an, desfăşurată în ziua de 30 mai, a fost pregătită din timp, constituindu-se, ca şi în anul precedent, dintr-un bogat program al manifestărilor. Nu au lipsit din manifestări, desigur, întrecerile sportive, expoziţia de cozonaci, programul artistic Te cântăm Andrieşeni, întâlnirea cu fiii comunei, cu aceia care n-au uitat oamenii şi locurile de unde au plecat, concretizând astfel chemarea pe care primarul comunei o lansase prin intermediul publicaţiei locale "Cetăţeanul": Vă aşteptăm cu mic, cu mare să gustăm din plăcerea de a ne revedea cu fiicele şi fiii satului plecaţi de pe aceste meleaguri, să depănăm amintiri şi să trăim bucuria horelor de altădată ale satului românesc.

Şi aici, însă, tradiţia se îmbină cu modernitatea, căci iată un moment important al manifestărilor a fost acela în care s-a inaugurat Centrul de Internet cu acces gratuit pentru public de la Biblioteca Comunală.

Ca întotdeauna la astfel de manifestări, nici de data aceasta n-a lipsit momentul religios, Te Deumul oficiat de părintele paroh din reşedinţa comunei împreună cu parohul bisericii din satul Spineni, părintele Porfir Lucian Iulian. În felul acesta, totul s-a desfăşurat între limitele decenţei şi ale bunului gust, semn că această sărbătoare, pe cale de a deveni tradiţie, ca şi alte manifestări de acest fel, poate avea într-adevăr un impact pozitiv asupra mentalităţii oamenilor.