„Viaţa veşnică se dobândeşte prin milostenie”

În Duminica a 12-a după Rusalii, în bisericile ortodoxe a fost citit pasajul evanghelic de la Sfântul Evanghelist Matei în care este prezentată convorbirea tânărului bogat cu Mântuitorul Iisus Hristos privitoare la preocuparea de a dobândi viaţa veşnică din Împărăţia cerurilor (Matei 19, 16-26). Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a rostit cu acest prilej un cuvânt de ­învăţătură în Paraclisul istoric „Sfântul Mare Mucenic ­Gheorghe” din Reşedinţa Patriarhală, în care a subliniat faptul că, în esenţă, Evanghelia Duminicii a 12-a după Rusalii ne arată că viaţa veşnică se dobândeşte prin milostenie.

Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a enumerat trei mari învăţături duhovniceşti ce se desprind din Evanghelia Duminicii a 12-a după Rusalii, foarte folositoare pentru viaţa creştinului în general şi pentru viaţa Bisericii în special. „În primul rând, vedem că, deşi Iisus nu doreşte să fie lăudat, totuşi, tânărul bogat Îl numeşte «Bunule Învăţător» (Matei 19, 16), pentru că a înţeles că Iisus învaţă nu doar prin cuvinte înţelepte, ci şi prin fapte minunate, prin vindecările pe care le săvârşeşte asupra celor suferinzi, arătând astfel bunătatea Sa. În al doilea rând, învăţăm că pentru a fi desăvârşit nu este suficient să fii credincios şi moral, să nu săvârşeşti răul, şi anume să nu ucizi, să nu fii desfrânat, să nu furi, să nu mărturiseşti strâmb, ci este necesară şi săvârşirea faptelor bune, adică să arătăm multă milostenie, multă dărnicie, mai ales faţă de oamenii săraci. În al treilea rând, Evanghelia ne învaţă că pentru omul care caută mântuirea, ajutorul sau harul lui Dumnezeu, se transformă imposibilul în posibil, se transformă lăcomia de avere în multă dărnicie milostivă, se transformă izolarea omului egoist în comuniune de iubire cu Dumnezeu şi cu semenii. De aceea, Mântuitorul spune: «La oameni aceasta e cu neputinţă, la Dumnezeu însă, toate sunt cu putinţă» (Matei 19, 26)”, a reliefat Preafericirea Sa.

Întrebarea cea mai serioasă şi cea mai necesară a vieţii

Întâistătătorul Bisericii noastre a precizat că prin întrebarea pe care tânărul bogat o adresează Mântuitorului Iisus Hristos noi înţelegem care este sensul vieţii omului pe pământ. „Tânărul bogat era credincios, era virtuos, dar multa lui bogăţie materială nu-i aducea fericirea deplină. I se părea că totuşi sufletul său este mai mare şi doreşte ceva mai mult, doreşte viaţa veşnică. Atunci când el a pus întrebarea zicând: «Bunule Învăţător, ce bine să fac ca să am viaţă veşnică?» (Matei 19, 16), el a pus întrebarea cea mai serioasă şi cea mai necesară a vieţii, şi anume: Ce trebuie să fac pentru a dobândi viaţa veşnică? Tânărul nu se baza doar pe ceea ce-i oferă viaţa. Deşi era tânăr, el era conştient că viaţa aceasta este trecătoare şi că bogăţiile sunt limitate. În Evanghelia după Sfântul Marcu, în capitolul 10, se spune că Iisus l-a privit cu dragoste, l-a privit cu afecţiune, pentru că a simţit în el o căutare sinceră, căutarea esenţială, căutarea vieţii veşnice. Acest tânăr este deci tânărul care pune întrebarea esenţială a vieţii: Ce să fac în această viaţă trecătoare, limitată, pământească, pentru a dobândi viaţa cea netrecătoare, veşnică, cerească?”

Privitor la întristarea tânărului bogat, Părintele Patriarh Daniel a subliniat că sufletul aceluia era legat foarte mult de averile sale, iar sfatul Mântuitorului Iisus Hristos i s-a părut ceva foarte dificil de împlinit. „El nu a mai zis nici un cuvânt, nu a mai întrebat nimic, nu a mai răspuns nimic, ci a plecat mâhnit. În mod surprinzător vedem că Iisus respectă tăcerea lui, mâhnirea lui şi plecarea lui. Iisus nu încearcă să-l convingă! El a propus, i-a dat un sfat, dar în acelaşi timp îi respectă libertatea lui de a răspunde da sau nu. Aici vedem că Mântuitorul Iisus Hristos este un mare cunoscător de suflete. El nu insistă, nu explică nimic, nici economic şi nici chiar duhovniceşte, ci îl lasă pe tânăr să reflecteze el singur, să se lupte el însuşi cu sine, dacă poate sau nu împlini ceea ce Iisus i-a propus (...). Vedem aşadar că Mântuitorul ­Iisus Hristos nu doreşte totdeauna convertirea omului în mod automat, mecanic, ci doreşte ca omul în mod liber să urmeze invitaţia sau sfatul Lui.”

În continuare, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a explicat că atunci când Mântuitorul Iisus Hristos i-a zis tânărului bogat: „Dacă voieşti să fii desăvârşit, du-te, vinde averea ta, dă-o săracilor, şi vei avea comoară în cer; după aceea, vino şi urmează-Mi” (Matei 19, 21), Iisus îi spune de fapt: Vino ca să dobândeşti viaţa veşnică. „Aceasta este cheia sfatului lui Iisus. Nu este doar o simplă renunţare la avere, ci descoperirea unei alte averi, a unei bogăţii nesfârşite, veşnice, a iubirii milostive a lui Dumnezeu, iubirea din Împărăţia Preasfintei Treimi. Aceasta este propunerea pe care o face Iisus tânărului bogat. Tradiţia spune că acest tânăr a avut nevoie de un anumit timp până când s-a hotărât să împlineacă sfatul pe care Iisus i l-a dat (...), căci în cele din urmă a reuşit să vândă averile, să le împartă săracilor şi a devenit ucenic al lui Iisus.”

La final, Părintele Patriarh Daniel a subliniat că în Duminica a 12-a după Rusalii avem o Evanghelie a chemării la viaţa veşnică, la urmarea lui Hristos. „Evanghelia ne cheamă pe fiecare dintre noi să nu ne facem din lucrurile din lumea aceasta idoli, ci să ne eliberăm de ceea ce ne împiedică să ne rugăm mai mult, să fim mai darnici, să ajutăm mai mult pe alţii. Astfel, darurile pe care le oferim săracilor devin comori în ceruri. Tot ceea ce am adunat material în jurul nostru rămâne în lumea aceasta, dar ceea ce am oferit cu dragoste smerită şi milostivă semenilor noştri se imprimă ca lumină în sufletul nostru şi luăm această lumină cu noi, dincolo de mormânt.” Preafericirea Sa a mai precizat că putem fi milostivi şi dacă nu suntem bogaţi material. „Putem face milostenie şi dacă nu avem bani. Cum? Prin cuvântul bun, prin sfatul bun, printr-o mână de ajutor dată unui om neputincios, prin prezenţa alături de cel suferind şi cel singur, dar mai ales facem milostenie prin rugăciunea pentru sănătatea şi mântuirea semenilor noştri”, a spus Patriarhul României.