Zeci de biserici şi mănăstiri îşi serbează astăzi hramul

Biserica Ortodoxă prăznuieşte pe 29 august Tăierea cinstitului cap al Sfântului Ioan Botezătorul, zi de post şi de rugăciune profundă. Cu acest prilej, mai multe biserici parohiale şi mănăstiri din ţară îşi sărbătoresc hramul.

În Bucureşti, singura biserică ce poartă hramul „Tăierea cinstitului cap al Sfântului Ioan Botezătorul“ este biserica Parohiei „Sfântul Ioan-Piaţă“, din Protoieria III Capitală. Construită în anul 1774, pe vechea stradă Şerban Vodă, în apropiere de Podul Beilicului, de peste râul Dâmboviţa, biserica este unul dintre lăcaşurile translate în vremea perioadei comuniste pentru a fi salvate de la demolare. În fiecare an sunt marcate aici şi celelalte sărbători în cinstea Sfântului Ioan Botezătorul şi Înaintemergătorul Domnului: zămislirea (23 septembrie), naşterea (24 iunie), soborul (7 ianuarie), prima şi a doua aflare a capului (24 februarie) şi a treia aflare a capului său (25 mai). De asemenea, în Arhiepiscopia Bucureştilor îşi sărbătoresc astăzi hramul Parohia Măgureni 2, din Protoieria Câmpina, şi Parohia Radila, din Protopopiatul Ploieşti.

Lăcaşuri monahale din Arhiepiscopia Iaşilor, în veşminte de sărbătoare

Dintre mănăstirile din Arhiepiscopia Iaşilor, Mănăstirea Secu, din judeţul Neamţ, îşi sărbătoreşte astăzi hramul istoric. Sărbătoarea Mănăstirii Secu va continua vineri seară, când sunt prăznuiţi Sfântul Varlaam, mitropolitul Moldovei, canonizat în 2007, moaştele sale fiind adăpostite de această mănăstire, şi Sfântul Ierarh Ioan de la Râşca şi Secu, episcopul Romanului, canonizat în anul 2008, pe 5 iunie, alături de alţi sfinţi nemţeni. De asemenea, îşi sărbătoreşte astăzi al doilea hram şi Mănăstirea Bârnova, ctitoria lui Miron Barnovschi. Construcţia Mănăstirii Bârnova a început în anul 1626, iar concepţia arhitectonică a bisericii de la Bârnova poate fi pusă în legătură cu primul său hram, „Sfântul Gheorghe“. Al doilea hram al bisericii, „Tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul“, trebuie pus în legătură cu sfârşitul tragic al lui Miron Barnovschi, de la Istanbul (2 iulie 1633).

O singură biserică din Iaşi are hramul „Tăierea cinstitului cap al Sfântului Ioan Botezătorul“, aceasta fiind situată pe str. I. C. Brătianu nr. 14. Construcţia Bisericii „Tăierea capului Sf. Ioan Botezătorul“ din Iaşi a început în timpul domniei lui Miron Barnovschi, care a murit la Constantinopol, fiind continuată de domnitorul Vasile Lupu. În Biserica „Tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul“ din Iaşi se păstrează mai multe obiecte de valoare, printre care catapeteasma, în componenţa căreia se află mai multe icoane din secolul al XVII-lea. În Arhiepiscopia Iaşilor îşi sărbătoresc astăzi hramul şi bisericile din: Ciorteşti, Poiana, Coropceni (Protopopiatul Iaşi 2); Giugeşti (Protopopiatul Paşcani); Bicaz, Izvorul Alb, Gura Văii Vale şi Gura Văii Deal (Protopopiatul Piatra Neamţ); Davideni, Răbâia, Vânători Neamţ (Protopopiatul Târgu Neamţ) şi Bucecea (Protopopiatul Dorohoi). Alte biserici din Moldova în haine de sărbătoare sunt în localitatea Arbore, în oraşul Siret şi în satul Ruseni (Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor). Şi Biserica „Sf. Ioan“ din Vaslui, ctitoria Sfântului Voievod Ştefan cel Mare, este astăzi în sărbătoare (Episcopia Huşilor).

Sărbătoare şi în Constanţa şi Vrancea

Mănăstirea „Sfântul Ioan Botezătorul“ din comuna Lipniţa, judeţul Constanţa, îşi serbează de asemenea hramul. De Tăierea cinstitului cap al Sfântului Ioan Botezătorul îşi prăznuieşte hramul şi Schitul „Sfântul Ioan“ din Vrancea, aflat în apropierea oraşului Panciu. Existenţa schitului este legată de Mănăstirea Brazi. În 1815, stareţul Daniil a reorganizat mănăstirea mare şi a mutat o biserică din lemn mai la deal de Mănăstirea Brazi, „între vii“, unde s-a născut un nou schit. Acest schit se bucură de o faimă isihastă, fiind cunoscut în istorie pentru viaţa sobră şi smerită pe care părinţii de odinioară o aveau.