În contextul anului 2024 declarat de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române drept An omagial al pastorației și îngrijirii bolnavilor și An comemorativ al tuturor Sfinților tămăduitori fără de arginți,
Ziua Limbii Române, sărbătorită la Chişinău
Ziua de 31 august a fost una importantă pentru românii din Republica Moldova, deoarece în această zi a avut loc sărbătoarea naţională "Limba Noastră cea Română". Cu această ocazie, la Chişinău, precum şi în toată ţara, au avut loc numeroase manifestări cultural-artistice dedicate limbii române.
La Chişinău, sărbătoarea a demarat dimineaţa cu depunerea de flori la statuia domnitorului Ştefan cel Mare şi Sfânt de către demnitarii moldoveni, continuând cu discursuri şi recital de muzică şi poezie pe Aleea Clasicilor literaturii române din Capitală. Apoi a avut loc dezvelirea bustului poetului Adrian Păunescu, realizat la Alba Iulia şi donat Republicii Moldova de preşedintele Consiliului Judeţean Alba, Ion Dumitrel.
La prânz, la Biblioteca Naţională din Chişinău a avut loc deschiderea ediţiei a XX-a a Salonului Internaţional de Carte, în cadrul căruia au fost prezentate, pentru prima dată, numeroase titluri de carte ortodoxă. Printre editurile care participă sunt Editura Patriarhiei Române, "Sophia" şi "Cathisma" de la Bucureşti, "Deisis" de la Sibiu şi "Eikon" de la Cluj. La ora 13:00, la Cimitirul Central din Chişinău, un sobor de preoţi ai Mitropoliei Basarabiei a săvârşit un parastas pentru basarabenii care au militat pentru apărarea limbii române în stânga Prutului, printre care cuplul Ion şi Doina Aldea Teodorovici, Grigore Vieru, Adrian Păunescu, Gheorghe Ghimpu şi alţii.
La ora 15:00, la Centrul Expoziţional "Constantin Brâncuşi" din Chişinău a avut loc inaugurarea expoziţiei de artă plastică "Saloanele Moldovei 2011", organizată de Uniunea Artiştilor Plastici din Moldova, în colaborare cu Inspectoratul pentru Cultură din Bacău. De asemenea, au avut loc concerte de muzică patriotică.
Sărbătoarea "Limba Noastră cea Română" este marcată anual în Republica Moldova, începând cu 31 august 1989, când deputaţii Sovietului Suprem al RSSM au votat Legea cu privire la revenirea la grafia latină. Decizia a fost luată cu trei zile după Marea Adunare Naţională, când 750 de mii de oameni s-au adunat la Chişinău pentru a cere declararea limbii române ca limbă de stat. Cu toate acestea, după 22 de ani de la acele evenimente, în Constituţia Republicii Moldova, limba de stat este limba "moldovenească".