La opt ani de la trecerea la Domnul a vrednicului de pomenire Arhiepiscop Justinian Chira, cel care a păstorit Eparhia Maramureșului și Sătmarului mai bine de un sfert de secol (1990‑2016), miercuri, 30 octombrie,
Ziua onomastică a Patriarhului României sărbătorită prin rugăciune
Preafericitul Părinte Patriarh Daniel și-a sărbătorit duminică, 17 decembrie, ocrotitorul spiritual, pe Sfântul Proroc Daniel. Cu prilejul zilei onomastice, Preafericirea Sa a săvârșit Sfânta Liturghie în Catedrala Patriarhală din București împreună cu șase ierarhi, membri ai Sfântului Sinod, înconjurați de un sobor de preoți și diaconi. În cadrul slujbei au fost rostite ectenii și rugăciuni de mulțumire aduse lui Dumnezeu și Sfântului Proroc Daniel pentru ocrotirea și ajutorul dăruit Patriarhului României în slujirea Bisericii Ortodoxe Române și a poporului român.
Din soborul ierarhilor slujitori care s-au rugat împreună cu Întâistătătorul Bisericii noastre la Sfânta Liturghie au făcut parte: Înaltpreasfințitul Părinte Iosif, Mitropolitul ortodox român al Europei Occidentale și Meridionale; Preasfințitul Părinte Visarion, Episcopul Tulcii; Preasfințitul Părinte Ieronim, Episcopul Daciei Felix; Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul, Episcop-vicar patriarhal; Preasfințitul Părinte Paisie Sinaitul, Episcop-vicar patriarhal, și Preasfințitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor.
În cuvântul de învățătură rostit după citirea pasajului evanghelic de la Luca 14, 16-24, care relatează Pilda celor poftiți la cină, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a arătat două perspective duhovnicești de înțelegere a textului scripturistic.
„În Evanghelia de astăzi vedem două planuri. În primul se arată istoria mântuirii noastre, și anume cum Dumnezeu cheamă mai întâi pe poporul ales la cină, adică la comuniune cu El în Împărăția cerurilor, și apoi cheamă și pe celelalte neamuri la mântuire. Al doilea plan sau al doilea nivel de înțelegere a acestei Evanghelii ne privește pe noi pe toți, și anume modul cum răspundem noi la chemarea lui Dumnezeu când ne cheamă la comuniune cu El, la rugăciune, la împărtășirea cu Sfintele Taine și la săvârșirea faptelor bune ca semn al iubirii noastre pentru Dumnezeu și pentru semeni”, a spus Patriarhul României.
În continuare, Preafericirea Sa a explicat care sunt cele trei categorii de oameni care reies din Pilda celor poftiți la cină.
„Cel care a cumpărat un ogor și trebuie să meargă să-l vadă reprezintă acea categorie de oameni care e foarte preocupată de partea orizontală a existenței. Ogorul sau câmpul reprezintă simbolic bogățiile materiale câștigate în expansiune, prin lățire, prin mărirea proprietăților. Această grijă de îmbogățire continuă îl împiedică pe om să răspundă chemării lui Dumnezeu la cină, adică la comuniune cu El în Împărăția cerurilor. A doua categorie dintre invitați se referă la cel care a cumpărat cinci perechi de boi și merge să-i vadă. Aceste cinci perechi de boi, câte doi înjugați, reprezintă cele cinci simțuri, și anume: doi ochi - văzul; două urechi - auzul; două buze sau gura și limba reprezintă gustul; două nări, care înseamnă mirosul, iar cele două mâini reprezintă simțul atingerii. Cele cinci perechi de boi înseamnă grijă excesivă a omului pentru simțuri, pentru ceea ce îl face fericit dacă vede lucruri frumoase, dacă gustă mâncăruri bune și dacă se bucură de ceea ce aduce plăcere trupească. (...) Al treilea om invitat spune «mi-am luat femeie și de aceea nu pot veni». Deși familia este binecuvântată de Dumnezeu, uneori grija excesivă pentru familie îl poate împiedica pe om să-și caute mântuirea sufletului. Caută doar mântuirea sa și a familiei aici, în lumea aceasta, și îi iubește pe membrii familiei doar afectiv și sentimental, nu-și iubește soția și copiii duhovnicește. Aceasta înseamnă că nu-i pomenește în rugăciune, nu-i consideră ca fiind daruri ale lui Dumnezeu și nu-i pomenește în rugăciune pentru că nu știe să dorească pentru ei și o altă fericire decât cea a lumii trecătoare, nu le dorește fericirea veșnică”, a reliefat Patriarhul României.
„Ocrotitor al celor care se află printre străini”
În a doua parte a cuvântului său, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a vorbit și despre viața Sfântului Proroc Daniel, care a profețit timpul în care va veni Mesia, explicând că este și un ocrotitor al românilor din diasporă.
„Sfântul Proroc Daniel este un profet ocrotitor al celor care se află printre străini, un model de credincios care, deși a stat printre păgâni, totuși a păstrat credința lui strămoșească. De aceea, noi îl considerăm un ocrotitor al românilor din diasporă, care urmând exemplul Sfântului Proroc Daniel vor păstra credința strămoșească și vor preaslăvi pe Dumnezeu potrivit credinței primite de la părinți. Sfinții care au păstrat în condiții grele identitatea credinței arată o lucrare deosebită a harului lui Dumnezeu în ei”, a spus Patriarhul României.
Moment festiv la finalul Sfintei Liturghii
La finalul Sfintei Liturghii, Înaltpreasfințitul Părinte Iosif, Mitropolitul ortodox român al Europei Occidentale și Meridionale, a rostit un cuvânt de felicitare în care a evidențiat darurile Sfântului Proroc Daniel care au rodit în viața și lucrarea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel. „Atunci când ați studiat, tânăr fiind, nu v-ați gândit niciodată la ceea ce vă va chema Dumnezeu. Ca și cel al cărui nume îl purtați, Prorocul Daniel, ați primit o educație aleasă și la un moment dat, asemenea lui, Dumnezeu v-a pus în fruntea poporului Său. Prorocul Daniel și cei trei tineri nu și-au dat seama că, de fapt, ei sunt în fruntea poporului pe care îl ocrotesc prin știința lor, prin faptul că au ținut la tradițiile și la credința lor, Dumnezeu ridicându-i în frunte pentru că reprezentau poporul lui Israel în fața marelui rege Nabucodonosor. Dumnezeu v-a chemat să slujiți acest popor și să-i amintiți că temelia mântuirii noastre este credința cea dreaptă, neștirbită, care nu poate să fie sub nici o formă lăsată deoparte pentru nici un bun material al lumii acesteia. Un alt aspect pe care aș vrea să-l remarc este ceea ce ați instituit în Biserica noastră, și anume faptul de a dărui. Toată slujirea Preafericirii Voastre, de când ați fost ales Episcop, Mitropolit și apoi Patriarh al României, ați avut această grijă de a dărui. Nu ajunge dreapta credință, ci ea trebuie mărturisită prin fapte.
Ne amintiți de atâtea ori că dragostea jertfelnică a lui Hristos se manifestă față de noi prin dăruirea de Sine. De aceea, peste tot pe unde ați fost ați instituit această nevoie a dăruirii, ca Biserica, instituție, să învețe să dăruiască. Parohiile, spitalele, cantinele sociale, farmaciile și toate centrele acestea, incluse fiind și orfelinatele și așezămintele pentru vârstnici pe care le-ați înființat, sunt o formă de dăruire a credinciosului prin Biserică, el rămânând de multe ori anonim în spatele darului pe care îl face, pentru că în față este comunitatea întreagă, adică Biserica. Deci, tot ceea ce ați avut, Preafericirea Voastră, din tinerețe și până acum, ați pus în slujba lui Dumnezeu, ca și cel al cărui nume îl purtați, Prorocul Daniel”, a spus Înaltpreasfinția Sa.
Mitropolitul ortodox român al Europei Occidentale și Meridionale i-a oferit apoi Patriarhului României, din partea Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, a Administrației Patriarhale și a Administrației eparhiale a Arhiepiscopiei Bucureștilor, un frumos coș cu flori.
La rândul său, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a mulțumit Înaltpreasfințitului Părinte Mitropolit Iosif pentru cuvântul rostit și a explicat de ce Sfântul Proroc Daniel și Sfinții trei tineri, Anania, Azaria și Misail, sunt pomeniți în perioada Postului Nașterii Domnului: „Mulțumim lui Dumnezeu pentru darurile revărsate asupra Bisericii Sale, asupra slujitorilor ei și tuturor binefăcătorilor, ajutătorilor și credincioșilor Bisericii noastre. Astăzi este vorba de a ne aminti că cei trei tineri, Anania, Azaria și Misail, pomeniți împreună cu Prorocul Daniel, sunt amintiți adesea ca postitori când se face binecuvântarea darurilor în biserică. Aceștia, împreună cu Prorocul Daniel, au păstrat credința strămoșească, ceea ce au moștenit din poporul lui Israel. Însă, înțelepciunea, cumpătarea și sinceritatea lor i-au făcut să ocupe funcții mari în timpul a patru regi. (…) Acești trei tineri în mijlocul cuptorului cu foc au devenit și un simbol al tainei Nașterii Mântuitorului Iisus Hristos din Fecioara Maria. Din pântecele Fecioarei Maria S-a născut Hristos, iar în gândirea Sfinților Părinți, a fost o asemănare cu taina cuptorului, care nu a ars, ci a păstrat integri pe cei trei tineri, după cum Maica Domnului a născut pe Hristos fără să-și piardă fecioria, integritatea. Acești trei tineri din Babilon sun foarte des pomeniți în unele cântări din Postul Nașterii Domnului”.
Răspunsurile liturgice au fost oferite de Corala „Nicolae Lungu” a Patriarhiei Române.