Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Educaţie și Cultură 10.000 de copii au reluat cursurile după ce au abandonat şcoala

10.000 de copii au reluat cursurile după ce au abandonat şcoala

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Educaţie și Cultură
Data: 28 Noiembrie 2009

Rata de participare şcolară în rândul etniei rome, cât şi în cazul întregii populaţii de elevi a crescut, în urma implementării Programului PHARE „Acces la educaţie pentru grupuri dezavantajate“, peste 60.000 de copii din astfel de comunităţi beneficiind de aplicarea principiilor educaţiei incluzive. 391 de şcoli pilot, din 36 de judeţe, aflate în zonele dezavantajate, au fost implicate în programele PHARE, fiecare dintre acestea beneficiind de dotări şi lucrări de reabilitare pentru a putea oferi elevilor un mediu şcolar mai atractiv.

Programul PHARE „Acces la educaţie pentru grupuri dezavantajate“ şi campania de conştientizare care s-a desfăşurat în cadrul acestuia au avut ca scop creşterea gradului de conştientizare a opiniei publice în vederea eliminării segregării în şcoli şi pentru promovarea toleranţei şi multiculturalismului, a spus coordonatorul Unităţii de Implementare a Programului şi director general în cadrul Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Inovării (MECI), Liliana Preoteasa, conform Mediafax. Astfel, 391 de şcoli pilot, din 36 de judeţe, aflate în zonele dezavantajate, au fost implicate în programele PHARE, fiecare dintre acestea beneficiind de dotări şi lucrări de reabilitare pentru a putea oferi elevilor un mediu şcolar mai atractiv. În aceste şcoli pilot, peste 60.000 de copii aparţinând unor comunităţi dezavantajate au beneficiat de educaţie incluzivă, dintre care 10.000 abandonaseră şcoala şi s-au reîntors.

În urma programului, 576 de formatori din toate cele 41 de judeţe şi Bucureşti pot susţine activităţi de formare în educaţia incluzivă, metode active de predare-învăţare, dezvoltare de curriculum şi implementare de programe de sprijin. Programele locale de formare au fost acreditate şi s-au desfăşurat în toate judeţele, la acestea participând 7.815 cadre didactice. Casele Corpului Didactic vor continua derularea cursurilor acreditate.

Printre acţiunile programului se numără „Şcoala de după şcoală“ şi „Grădiniţe de vară“ (derulate intensiv, înainte de începerea şcolii, pentru copiii care nu au frecventat grădiniţa), desfăşurate în 36 de judeţe şi care au înregistrat o rată bună de participare. 395 de mediatori au beneficiat de programe specifice de formare şi acreditate, iar 113 tineri romi au fost calificaţi să predea limba romani, a precizat Liliana Preoteasa. Iniţiatorii programului spun că, în urma acestuia, a crescut numărul copiilor şi tinerilor care se autoidentifică romi. În majoritatea şcolilor din program lucrează mediatori şcolari şi într-un număr semnificativ de unităţi de învăţământ se studiază limba romani. „În unele cazuri, aşteptările cadrelor didactice faţă de copiii din grupuri dezavantajate rămân marcate de performanţe scăzute, marcate de etichetări şi dezvăluirea publică de informaţii confidenţiale“, a subliniat Liliana Preoteasa.

Rezultatele obţinute în urma cercetării care a stat la baza realizării studiului de impact atestă faptul că Programul „Acces la educaţie“ a produs o schimbare. Datele culese reflectă tendinţa de creştere a ratei de participare şcolară atât în rândul etniei rome, cât şi în cazul întregii populaţii de elevi. Iniţiatorii programului mai arată că, în ciuda procentelor îngrijorătoare care relevă creşterea abandonului şcolar, la nivel naţional, şcolile cuprinse în programele PHARE au cunoscut tendinţe de diminuare a acestuia. De asemenea, rezultatele şcolare obţinute în timpul derulării programului au înregistrat uşoare ameliorări, iar Programul „A doua şansă“ a condus la îmbunătăţirea imaginii şcolii în comunitate.

Campanie împotriva discriminării

Programele desfăşurate au dus la conştientizarea problemelor şi la dezbaterea lor publică, la îmbunătăţirea capacităţilor instituţionale ale inspectoratelor şcolare şi ale altor organizaţii de a atrage fonduri europene şi de a continua astfel de proiecte, conform rezultatelor studiului. Campania de comunicare a fost lansată în luna septembrie şi s-a încheiat în noiembrie, odată cu finalizarea programului, punând accent pe calitate şi acces la educaţie, nediscriminare şi incluziune. Mesajul „În şcoală nu este loc pentru discriminare. Cunoaşte-mă înainte să mă judeci!“ a fost transmis către categoriile grupurilor ţintă. Mesajul a fost transmis şi de inspectorate judeţene, casele corpului didactic şi şcoli.

Potrivit coordonatorilor proiectului, mulţi copii au trăit experienţa succesului, au primit sprijin, au participat la „Şcoala după şcoală“, la tabere, excursii şi au beneficiat de planuri de învăţare individualizate. Grădiniţele de vară au urmărit colaborarea dintre familii, şcoală şi grădiniţă, pentru integrarea în clasa I şi pentru tranziţia copilului de la un ciclu de învăţământ la altul.

Expertul de monitorizare şi evaluare Cătălina Ulrich a subliniat însă că şcolile continuă să înregistreze cazuri de abandon, cu efecte în plan individual, profesional şi social, iar unii copii nu frecventează grădiniţa, conform Mediafax. Din 2001, când a început în România Programul „Acces la educaţie pentru grupuri dezavantajate“, s-au cheltuit 37 milioane de euro, dintre care şapte milioane de euro este contribuţia Guvernului.