Fiecare copil, indiferent de culoare, rasă, limbă, sex sau religie, are dreptul, între altele, la protecţie, îngrijire, odihnă şi recreere, educaţie, sănătate şi informare. Statul, prin instituţiile sale, fam
11 studenţi americani fac practică arheologică la Porolissum, în Zalău
Un grup de studenţi americani pasionaţi de arheologie participă în aceste zile la o tabără internaţională de profil la castrul roman de la Porolissum. Pentru o perioadă de aproximativ o lună, 11 tineri, ce provin din Canada şi Statele Unite ale Americii, fac săpături arheologice în zona „forumului“ oraşului roman (centrul civic), identificat de arheologi încă din 1996 prin cercetări magnetice, conform Agerpres.
Studenţii sunt coordonaţi de un profesor asistent de la secţia de Artă Veche şi Arheologie a Universităţii „John Cabot“ din Roma şi de Alexandru Matei, directorul Muzeului de Istorie şi Artă Zalău, conform Agerpres. „Prima dată am venit la Porolissum în 2004, la vremea respectivă doar cu 4 studenţi. Acum, grupul nostru este format din 11 studenţi, dintre care patru au fost şi anul trecut, pasionaţi de arheologie, chiar dacă nu aceasta este specializarea pe care o urmează la şcoală. Sunt de pe întreg cuprinsul Statelor Unite şi al Canadei şi au fost selectaţi în urma unui anunţ pe care l-am postat pe internet. Cheltuielile cu acest proiect, de circa 20.000 de dolari, sunt suportate de Ministerul Culturii din România, universitatea de la care provin, din sponsorizări, dar şi chiar de către cei veniţi în tabără“, a spus Eric De Sena, conform Agerpres. Studenţii stau în România patru săptămâni, vizitând deja oraşul Cluj-Napoca, salina din Turda, celelalte castre romane din Sălaj, câteva biserici de lemn şi grădina botanică din Jibou. „Suntem acum în prima fază a unui proiect de săpături arheologice, fază ce se întinde între anii 2006-2010. Vom veni şi anul viitor, după care vom centraliza, împreună cu cei de la Muzeu, informaţiile obţinute şi vom publica o lucrare detaliată despre ceea ce am făcut la castru de la Porolissum“, a adăugat profesorul american. Cercetările din acest an se concentrează în zona „forumului“ oraşului roman. „În mod normal, într-o astfel de zonă a unui oraş roman se aflau un spaţiu acoperit sau «Basilica», clădirea Consiliului Local, numită «Curia», templul zeilor Romei sau «Capitoliul», curtea cu monumente închinate personalităţilor locale, prăvăliile şi băile oraşului“, a spus Alexandru Matei, care speră să scoată la lumină cât mai multe vestigii din epoca romană, conform Agerpres. Porolissum este unul dintre cele mai mari şi bine păstrate site-uri arheologice din România şi o adevărată emblemă pentru judeţul Sălaj. Acest centru militar de graniţă a fost stabilit în anul 106, de împăratul roman Traian, pentru a apăra trecerea principală dinspre Munţii Carpaţi (Meseş) spre Dacia Porolissensis. După câţiva zeci de ani, Porolissum a evoluat într-un important centru comercial, care facilita schimburile dintre romani şi barbari, continuând să prospere vreme de aproape un mileniu după retragerea romană din Dacia, din anul 271. Se pare că dacii şi romanii aveau relaţii foarte apropiate, judecând după uniformitatea arhitecturii dintre câmpul militar şi regiunea civilă şi din inscripţiile care menţionau persoane din guvernul oficial cu nume Romano-Dacice. În anul 214, când Caracalla vizitează zona, populaţia militară şi civilă depăşea 15.000 de persoane. Castrul este străbătut de drumul roman, un tronson al drumului imperial ce lega oraşul Porolissum, capitala provinciei Dacia Porolissensis de Napoca (Cluj-Napoca), Potaissa (Turda), Apullum (Alba-Iulia), Ulpia Traiana Sarmisegetusa, Tibiscum (Caransebeş), Turnu Severin şi, peste podul de la Drobeta, de Roma.