La Muzeul Național de Istorie a României va avea loc, în 26 februarie 2026, vernisajul expoziției „Tronuri domnești și regale”, care reunește șase tronuri aflate în patrimoniul muzeului, piese cu semnificație istorică, simbolică și artistică, asociate unor momente esențiale și unor personalități marcante din istoria României, potrivit unui comunicat al muzeului.
35 de desene şi proiecte ale arhitectului Ion Mincu, expuse în premieră
O expoziţie temporară intitulată „Ion Mincu. Desene şi proiecte de arhitectură“ este deschisă până la finele lunii octombrie în sălile dedicate expunerii de arte grafice ale Galeriei de Artă Românească Modernă a Muzeului Naţional de Artă al României (MNAR). Organizată de Cabinetul de Desene şi Gravuri al MNAR, expoziţia reprezintă o premieră absolută, întrucât treizeci şi cinci de proiecte şi desene, la care se adaugă trei carnete de schiţe ale marelui arhitect, sunt expuse pentru prima dată într-un muzeu. În expoziţie sunt prezentate şase foi de examen cu schiţe de proiecte pe teme date şi trei carnete însumând 85 de schiţe din perioada studiilor lui Ion Mincu la Şcoala Naţională de Belle Arte din Paris. Acestora li se adaugă desene şi acuarele cu peisaje şi vestigii arheologice din timpul călătoriilor sale în Italia, precum şi trei schiţe pentru proiectul restaurantului cu specific românesc care urma să fie instalat la Expoziţia Universală de la Paris din anul 1889. Este expus, de asemenea, unul dintre planurile de faţadă pentru Şcoala Centrală de Fete, cel mai reprezentativ proiect arhitectonic în stil neoromânesc al lui Ion Mincu. Iubitorii operei marelui arhitect mai pot vedea, totodată, expuse schiţe de arhitectură funerară şi de mobilier bisericesc realizate de Mincu. Lucrările fac parte dintr-o nouă colecţie dedicată desenelor de arhitectură din cadrul Cabinetului de Desene şi Gravuri, inţiată în anul 2005. Toate schiţele şi proiectele lui Ion Mincu provin din fondul Muzeului „Al. Saint-Georges“. Ion Mincu (1852-1912) este creatorul stilului neoromânesc în arhitectură. Sursele sale de inspiraţie au fost arhitectura bisericească bizantină, arhitectura vechilor conace boiereşti şi a caselor ţărăneşti, precum şi pitorescul mahalalelor bucureştene, care păstrau elemente cu influenţe orientale, conform Agerpres.


