4,24 milioane de euro pentru reabilitarea Teatrului Naţional din Iaşi

O sumă de circa 4,24 milioane de euro, fără TVA, va fi investită în consolidarea şi restaurarea Teatrului Naţional „Vasile Alecsandri“ din Iaşi, lucrările fiind atribuite firmei Iasicon SA şi având prevăzută o perioadă maximă de execuţie de 24 de luni, după cum anunţă Ministerul Culturii şi Cultelor.

Ministrul Culturii, Theodor Paleologu, a semnat, ieri, la Iaşi, contractul de execuţie a lucrărilor de consolidare şi restaurare a clădirii Teatrului Naţional „Vasile Alecsandri“. Contractul, atribuit firmei Iasicon SA, declarată câştigătoare în urma licitaţiei publice lansate în decembrie 2008, are o valoare de 4.246.622 de euro, fără TVA, şi o durată maximă de execuţie de 24 de luni.

Teatrul Naţional „Vasile Alecsandri“ Iaşi a fost inclus, în 2006, în Programul „Reabilitarea Monumentelor Istorice din România“, un proiect finanţat printr-un împrumut extern acordat Guvernului României de Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei (BDCE). Ministerul Culturii, Cultelor şi Patrimoniului Naţional (MCCPN) gestionează, prin Unitatea de Management a Proiectului (UMP), împrumutul de circa 200 de milioane de euro destinat reabilitării a 20 dintre instituţiile de cultură de interes naţional, printre care se numără Biblioteca Naţională a României, Muzeul Naţional de Artă al României, Teatrul Naţional Bucureşti, Casa albastră a Muzeului Brukenthal din Sibiu, Complexul Naţional Muzeal Moldova din Iaşi, Palatul „Alexandru Ioan Cuza“ de la Ruginoasa şi Direcţia Judeţeană pentru Cultură Sălaj, conform Mediafax.

Istoria clădirii Teatrului Naţional din Iaşi, care din 1956 poartă numele poetului şi omului de teatru Vasile Alecsandri, este legată de distrugerea vechiului Teatru de la Copou, în urma unui incendiu devastator, în noaptea de 17 spre 18 februarie 1888. Demersurile pentru construirea noului local de teatru au durat până în 1894, când a fost aprobat contractul cu arhitecţii vienezi Hermann Helmer şi Ferdinand Fellner, celebri pentru proiectele arhitecturale pentru numeroase teatre, printre care şi cele de la Viena, Praga, Odesa, Mainz, Hamburg, Oradea, Budapesta, Timişoara, Augsburg, Cernăuţi, Szegedin, Cluj-Napoca şi Berlin.

Execuţia construcţiei a fost încredinţată unei societăţi bucureştene, iar uzina electrică şi cea termică au fost realizate de o societate berlineză. Lucrările de construcţie au durat doi ani şi, pe 2 decembrie 1896, în cadrul unei impresionante ceremonii, are loc predarea cheilor primarului Nicolae Gane.

Sala Mare a teatrului, cu 750 de locuri, organizată în stal, loje şi balcon, impresionează prin rafinamentul, fantezia şi somptuozitatea ornamentelor de inspiraţie barocă şi rococo, fie că este vorba despre reprezentările sculpturale, fie de cele picturale. Cele 1.418 lămpi electrice şi candelabrul cu 109 becuri din cristal de Veneţia luminează un teatru cu o personalitate arhitectonică unică.