Bucuria copiilor în preajma marilor sărbători ortodoxe o văd cel mai bine profesorii de religie, care sunt de multe ori uimiți de creativitatea celor mici și, în același timp, pot să constate puritatea lor sufletească și emoția lor nealterată. Toate acestea transpar din desenele elevilor, din poezioarele lor sau din compunerile lor cu privire la viețile sfinților, la tradițiile religioase și cele populare de Crăciun și Anul Nou. În așteptarea Pruncului Sfânt care se naște în peștera din Betleem, elevii de la școlile gimnaziale „Geo Bogza” și nr. 7 din sectorul 1 al Capitalei, coordonați de profesorul lor de religie, Ionuț Tarău, și-au propus să ne bucure și pe noi cu ceea ce au desenat și au compus în preajma sărbătorii Sfântului Ierarh Nicolae, a Nașterii Domnului și a Sfântului Vasile cel Mare.
„60 de biserici de lemn“ în expoziţie itinerantă
Expoziţia-atelier „60 de biserici de lemn“, care prezintă prin imagini şi documente o evoluţie a bisericilor din lemn, a fost deschisă la Muzeul Naţional al Agriculturii din Slobozia. „Găsind dezastrul care se întâmplă la momentul actual cu toată arhitectura ţărănească din lemn, în special cu bisericile din lemn, am hotărât că mult mai urgent ar fi să găsim o metodă de a salva monumentele care au nevoie de intervenţie de urgenţă şi, dintre cele 60 repertoriate, circa 20 de biserici au avut nevoie de intervenţie“, a spus Ovidiu Daneş, preşedintele Fundaţiei Dala şi curatorul expoziţiei.
O analiză a fost începută în anul 2006 de Fundaţia Dala, membrii acesteia dorind, iniţial, să scrie o carte despre stadiul în care se află arhitectura ţărănească din lemn. În cei trei ani de cercetări au fost descoperite multe lucrări în stadiu avansat de degradare, astfel că s-a luat decizia unei intervenţii de urgenţă pentru salvarea lor. Anul trecut, împreună cu Ordinul Arhitecţilor din România, acoperişurile a 10 biserici din Hunedoara şi patru din Sibiu au fost învelite cu folie protectoare, deoarece pictura interioară risca să se piardă definitiv, la acest proiect lucrându-se cu o echipă de la Muzeul Astra din Sibiu, iar una dintre bisericile din lemn a fost strămutată. „Există o practică în cadrul acestui tip de monumente - mutarea dintr-un loc în altul, în funcţie de nevoi. Noi am mutat o biserică din satul Pojoceni, judeţul Gorj, în incinta unei mănăstiri nou înfiinţate - mănăstirea Cămărăşasca. Anul acesta, urmează să intervenim pe o biserică plasată într-un sat unde există doar şapte locuitori, satul Gherdeal, comuna sibiană Bruiu. În foarte multe dintre satele acestea, Tomnatecul de Sus, Tomnatecul de Jos, mai sunt doi-trei oameni sau chiar nici unul, cum este cazul în satul Baştea, comuna Lăpugiu de Jos, judeţul Hunedoara. Sunt sate aproape depopulate, dar care au un patrimoniu impresionant. Cred că în momentul de faţă ar trebui să ne punem problema ce facem cu acel patrimoniu“, a mai spus Ovidiu Daneş. Expoziţia itinerantă a avut un traseu care a început la Muzeul Ţăranului Român, apoi în satul Cârţişoara, judeţul Gorj, la Universitatea de Vest din Timişoara, în ferula Bisericii evanghelice din Sibiu, iar, acum, la MNA din Slobozia. „În proiectul acesta am fost ajutaţi foarte mult de Universitatea de Arhitectură din Bucureşti, prin faptul că au implicat, anul trecut, 200 de studenţi din anul V, care au realizat 30 de relevee, acestea fiind un prim pas spre întocmirea proiectului de restaurare, dar şi de Universitatea de Arte din Bucureşti, care şi-a asumat partea de restaurare, pictură-analiză“, a spus preşedintele Fundaţiei Dala. Potrivit acestuia, în prezent, nu există finanţare pentru aceste restaurări, iar fondurile europene sunt inaccesibile pentru proiecte de gen. „Expoziţia «60 de biserici de lemn» are legătură şi cu Biserica-monument Poiana, pe care am redat-o cultului, ceea ce este unicat în peisajul muzeal naţional“, a spus Răzvan Ciucă, directorul Muzeului Naţional al Agriculturii şi preşedintele Asociaţiei Internaţionale a Muzeelor de Agricultură, conform Agerpres.