65 de opere româneşti se vor „plimba“ în marile capitale europene

▲ Preşedintele Institutului Cultural Român (ICR), Horia-Roman Patapievici, a declarat, într-o conferinţă de presă, că institutul are nevoie de garanţie guvernamentală pentru a putea prezenta în afara ţării obiecte de artă de patrimoniu, deoarece asigurarea acestora costă enorm ▲ Expoziţia „Culorile Avangardei“, un proiect realizat de ICR, în 2007, pentru Programul „Sibiu - Capitală Culturală Europeană“, va fi itinerată în 2009 la Lisabona (26 martie-21 iunie, Museu Nacional de Arte Contemporanea - Museu do Chiado), Roma (10 septembrie-10 noiembrie, Museo dâArte Contemporanea di Roma) şi la Praga (16 noiembrie 2009-15 februarie 2010, Narodni Galerie) ▲

Într-o conferinţă organizată la sediul ICR, cu ocazia acestui eveniment, la care au participat Horia-Roman Patapievici, preşedintele institutului, Theodor Paleologu, ministrul Culturii, şi curatorii expoziţiei, Ioana Vlasiu şi Erwin Kessler, Patapievici a atras atenţia asupra dificultăţii de a exporta expoziţii în străinătate, din cauza sumelor la care se fac asigurările obiectelor de artă, pe care proprietarii lor - muzeele - le supraevaluează. Patapievici a spus că teama muzeelor de a pierde obiectele respective determină aceste instituţii să le supraevalueze, ceea ce face ca asigurarea lor să devină greu de suportat pentru cei care doresc să prezinte aceste opere de artă peste hotare, conform Mediafax. Pentru un tablou de 10.000 de euro, institutul ar fi urmat să încheie o asigurare de 800.000 de euro, în urma evaluării făcute de proprietar, a explicat Patapievici.

Erwin Kessler a precizat că, din cele 112 lucrări pe care le cuprindea expoziţia originală, prezentată în 2007 la Muzeul Brukenthal Sibiu, precum şi în alte patru muzee din Bucureşti, Constanţa, Timişoara şi Oradea, au fost selectate 65 de opere pentru a fi expuse în cele trei muzee din străinătate. Costul asigurării acestor tablouri s-a ridicat la circa 70.000 de euro. Cele 65 de lucrări provin de la nouă muzee româneşti partenere ale ICR (Muzeul Naţional de Artă din Bucureşti, Muzeul Naţional Brukenthal Sibiu, Muzeul de Artă Constanţa, Muzeul de Artă Galaţi, Muzeul de Artă Tulcea, Muzeul de Artă Craiova, Muzeul de Artă Drobeta Turnu-Severin, Muzeul de Artă Braşov şi Muzeul de Artă Oradea). „De nicăieri nu am putut lua 20 de lucrări, de la Bucureşti am luat 18“, a spus Kessler, caracterizând sumele cerute pentru asigurări drept „exorbitante“. Curatorul expoziţiei a mai spus şi că o mare parte din lucrări au fost scoase din depozit, nu au mai fost prezentate în public de zeci de ani, iar unele, niciodată.

Patapievici a explicat că tendinţa actuală în lume este de a apela la o garanţie guvernamentală şi de a subevalua lucrările pentru a putea fi exportate.

O nouă eră în exportul de expoziţii peste hotare

Preşedintele ICR a salutat, în prezenţa ministrului Culturii, Theodor Paleologu, „deschiderea unei noi ere în exportul peste hotare a unor expoziţii cu obiecte de patrimoniu“. „Ce exportăm acum este numai un început“, a mai spus Patapievici. Theodor Paleologu a subliniat importanţa prezenţei culturii române în străinătate, nu numai prin concerte, spectacole de teatru sau filme. „E binevenit ca o astfel de expoziţie să fie «plimbată» în unele din marile capitale ale Europei“, a spus ministrul Culturii. Paleologu a remarcat că există mai multe instituţii care se ocupă cu reprezentarea culturală a României în străinătate - ICR, Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Culturii - şi că, „uneori, este greu de armonizat punctele de vedere diferite“. „Am vrut să marchez dorinţa noastră, a Ministerului Culturii, de a colabora cât mai strâns cu ICR“, a spus Paleologu, precizând că nu se referă numai la împărţirea cheltuielilor, ci şi a ideilor.